332
PANDELE OLTEANU
    în fonetica, aceasta se vâdeste din folosirea consecventâ a nazalelor. Ex. : q : sçdb (34 v) „judecatâ“, sçtb ,,ei sînt“, vçston (31 r) „mai mare“, svç-tymb (413) „eu sfîntul“, inocçdy (31 r) „strâin“, rçdnikb (33 v) „dregâtor“, vb nacçlo (30 v) „la inceput", dar ,,çi", qzyky (35 r) „limbile“, deci cu o în loe
de e.
    Se pâstreazâ consecvent ierurile finale si în anumite pozitii slabe din préfixé: SbVbkupeaçtb sç (40 v) „se vor îngrâmâdi“, vbzirati (30 v) „a privi, a se uita", tbciç „numai, Vbstasç ,,s-au umflat (35 v).
ë > ea ca în bulgara : vera (30 v) „credintâ", mnëse (37 v) „au crezut", o Sbvëtë (31 v) „despre sfat“.
     Dupà r, 1 — se folosesc grafie ierurile : r&, r& — krbstiti (35 r) „a boteza“, skrbveno (31 v) „însîngerat“, krwi (36 v) „a sîngelui“ drbzati (36 r) „a tine“, dar si Sbtnrtb „moarte, mrtvb „mortul"
     1	> li : vlbny (35 v) „valurile, praslbzisç (37 v) „a lacrâmat“, plbtb (31 r) „trup". Lipseste iodizatia: edinb, „unul“ Q3yKb „limbâ“.
    In consonantism remarcàm bulgarisme expresive în grupurile zd < dj si St < tj, ktj, gti... Ex. odezdç (313) „hainele“, osçzdenie (34 r) „judecatâ“, takozde „la fel", mezdo „între“. Sau în forme verbale de imperativ ca povëzd mi (33 v) ,,spune-mi“, prëzde (32 r §i / / v) „mai înainte".
     Sau eu st : vçStsçç „mai mare“ — ori în participiile prezente : glagolçstçç „vorbind", trëpçstç (38 v) „tremurînd“, nemostb (31 v) „boalà“.
    E atestat grupul initial zv-\ vb zvezdychb „in stele" (40 v) ca în toate limbile slave de sud si de râsârit.
    Grupul licbidelor prezintâ consecvent tratamentul eu metatezâ ca în limbile slave de sud, în cehâ si slovacâ : gerd > gradb — grady (36 v) „cetàti, orase“, golsb > glas : glasom (31 r) „eu glasul“.
     L epentetic uneori se întrebuinteazà, alteori nu. De ex. nue atestat nicio-datâ în cuvîntul zeme „pàmînt“, vb zemi (40 r), nici in derivatele lui: prach zemnyi (40 v) „praf pâmîntesc“, na zemi (40 v), vbsëzemë (—0 v) „tot pâmîntul“.
     Nu e atestat nici dupà v : pristavenie (40 r) „moarte". In schimb e atestat uneori dupâ p si m : priemlçsta (36 r) „care primeste“, ukrëplenie (35 r) „întâ-rirea" si sbVbkuplbse sç (36 r). Aci însâ poate fi participiul in-/5S5 maialesca în forma de viitor 1 epentetic nu e atestat: sbVbkupëqtb (40 v) „se vor aduna“.
    Aceastâ inconsecventâ confirmâ probabil câ in bulgara veche a existât l epentetic çi in epoca lui loan Exarhul nu dispâruse încâ eu totul.
     în morfologie, substantívele îsi pâstreazâ temele : slovese, cudesa si declina-rea sinteticâ veche. Substantívele mase, teme -o au instr. sing. în -omb (39 v) — edinemb glasomb', predb Ioanonib (30 v) iar la plural încâ nu se generalizase terminatia -mi pentru câ se spune sa vërnymi uceniky „cu ucenicii credinciosi“ (39 r) ; drbzimb celovéky „tinut de oameni".
    Dualul e atestat mai mult la substantívele perechi ,,sqí vb nadré ocu (32 v), mezdo ima (33 v) „intre ei“.
    Substantívele mase, teme -a pâstreazâ declinarea substantivelor femi-nine : vladyko (34 r) „stâpîne“.
Adjectivele in forma substantivalâ întâresc aspectul arhaic : slava lepa (33 v) ; zlb i prokudlivb (37 v) „ráu si primejdios" ; ¿iva (39 v) „vie“. Aceste