CRITICA ji BIBLIOGRAFIE
513
despre caracterul de clasà al limbii a denaturai stimma despre dialectele sociale $i a adus mari prejudicii lingvisticii sovietice in studierea aspectelor sociale ale limbii *.
      Locul de frunte in monografia lui B. Wieczorkiewicz 11 ocupà dialectele sociale din Polonia in secolul trecut, pentru care autorul a reusit sà culeagà o mare cantitate de material faptic, reprezentat §i in Dictionar. Ultimul cuprinde numai materialul referitor la secolul al XIX-lea. Materialul faptic referitor la secolul al XX-lea $i mai ales la perioadele de ràzboi $i de dupà ràz-boi este sim^itor mai sàrac sub aspect cantitativ, declt cel din secolul precedent. Insilai autorul recunoa^te cà in domeniile aràtate nu sint incà epuizate tóate posibilitadle.
      Sursele principale din care autorul a cules faptele de limbà sint: literatura artistici, publi-cisticà, calendare, edi^ii satirice $i umoristice etc. Dialectele sociale sint prezentate pe fondul cpocii, al obiceiurilor §i moravurilor locuitorilor Var^oviei intr-o perioadà de timp de peste o sutà de ani. Autorul nu se limiteazà la reprezentarea descriptiva a faptelor lingvistice, ci, adesea, cautà Sà elucideze etimologia cuvintelor §i expresiilor studiate, cauzele deplasàrii lor semantice, particularità^ile lor structurale, sensul lor etc. Sensul cuvintelor care nu sint explícate nemij-locit in textul monografie! cititorul il poate gàsi in dic^ionarul anexat (v. p. 349—370). In afara de acesta, la sfirsitul càr^ii este datà lista tuturor cuvintelor §i expresiilor utilizate de autor <p. 371—405).
      Monografia lui B. Wieczorkiewicz cuprinde o prefala si citeva capitole. In prefatà sint explícate notiunile de „dialecte sociale" §i „dialecte teritoriale", sint caracterízate pe scurt gra-iurile sociale din diferitele cartiere ale Var^oviei $i, in sfir^it, este prezentatà schema generala a tipurilor $i subtipurilor de graiuri sociale. Un scurt istorie al apari^iei dialectelor sociale pe teritoriul Poloniei atesta vechimea acestora, $i in legatura cu acesta, autorul se refera atit la sursele autohtone, cit si la cele stràine. Prezentarea materialului cercetat este fàcutà dupà principini social-geografie : se ia un anumit cartier al Var^oviei 51 graiurile sociale caracteristice pentru el. Totu?i, cea mai mare parte a lucràrii este dedicata descrierii graiurilor sociale caracteristice pentru Var^ovia in ansamblu. In treacàt B. Wieczorkiewicz prezintà ?i pe purtàtorii acestor graiuri, oameni de diferite profesii $i preocupàri, cu diferite coduri morale $i etice: cer^etori vagabonzi, tineri criminali, huligani, trifori, meseria^i, feciori de bani gata, actori, chelneri, -ziari^ti, studenti, elevi etc. Autorul a cules si creala poetica a stràzilor Var^oviei — baladele varsoviene apàrute In perioada dintre cele douà ràzboaie mondiale. Fiecare tip al graiurilor sociale (argoul, jargonul, graiul profesional etc.) are un vocabular specific, in care adesea cuvintele de origine polonezà sint intre^esute cu cele de origine stràinà ; in acclami timp ìnsà, atit primele cit si cele din urmà au fost supuse unor transformàri atit ca forma cit §i ca sens. Principiile trans-iormàrilor ce se petrec intr-un jargon sau argou si altul de cele mai multe ori nu sint ¡dentice. De pildà, in argoul elevilor este larg utilizata prescurtarea cuvintelor pe seama flexiunilor, ceea ce duce, la rindul sàu, la schimbarea genului §i citeodatà a numàrului substantivelor ; comp. spodzieA — literar spodnie „pantaloni" ; koszul — literar koszula „càma$à" ; marynar — literar marynarka „veston"; obuw— literar obuwie „incàlZàminte" (p. 261—262). Cuvintele din limba literarà capàtà alte sensuri. De exemplu, in argoul elevilor cuvintul literar lodzie, kajahi „barcà“, caiac" primeóte sensul de „cizme" ; cuvintul dynia, arbuz „pepene galben, pepene verde" — sensul de „cap"; cuvintul klasztor „mànàstire" — sensul de ,,$coalà" (p. 260—261) $i áltele; In argoul studen^ilor expresia literarà zjazd naukowców „congresul oamenilor de stimma" se transforma in „sesiunea de examene de toamnà" ; Bastilia — in „casa studentilor“ etc.
      Celor mai mari transformàri din punct de vedere al formei au fost supuse in graiurile varsoviene cuvintele de originà stràinà. Schimbàrile au fost determinate fie de greutá^ile de pro-nun^are a cuvintelor stràine, fie de asemànarea formalà a cuvintului stràin cu un cuvlnt au-tohton. Comp. garaleta < galareta; lefrektowac < reflektowaé; kibini < Bikini; nagus abis-yùski < negus abisytìski ; fatamrugana < fata morgana etc. ; lìlinowy < nylonowy prin analogie cu lilìowy ; radion < radio prin analogie cu radion (praf de spàlat, larg popularizat la radio) ; antrakcja < atrakcja, prin analogie cu anirakt etc. Cuvintele stràine sint supuse §i unor ■transformàri semantice : comp. cyrk, cyrkiel a primit sensul de „arestarea politistà ; cyferblat ■sensul de „fa^à" si áltele.
      Graiurile varsoviene au asimilat un numàr important de cuvinte de originà idis, germanà, francezà si rusà. Derivarea cuvintelor a fost deasemenea productiva. Apar substantive derivate de la verbe: chodziki < chodzié cu sensul de „cizme“ ; pi safe < pisaó cu sensul de „creion ;
      1 Vezi V. V. Vinogradov, O npeodoAenuu nocAedcmeuü KyAbtna AUHHoemu e coeemcKOM fi3biK03nanuu, In culegere TeopemuuecKue npoÖAeMbi coepeMCHHoeo. coeemcKOZO H3biK03HanuH, Moscova, 1964, p. 14.
33 — 1003