INFLUENZA LIMBII ROMANE ASUPRA LIMBII UCRAINENE
151
trebuie sa fi avut loc inainte de aparitia la protoucrainenii din Carpatii Nordici a silabelor inchise „noi“, adicà in secolul al XII-lea, sau cindva anterior (cf. Bernstein, 226), la acest tratament fiind supuse atunci toate ìmprumuturile cu a la initialà 1. Cf. fi alte cazuri din limba rusà vche : ahd. ask > v. rus. jaskb, scandinav. ankari > v. xns.jakorb (Vasmer, REW, III.s.v.).
     J. Dzendzelivs'kyj, care a binevoit sà ne comunice pàrerea domniei sale in legatura cu natura lui^- din ucr. dial, jarfó, crede cà ,,nu exista argumente convingàtoare pentru a considera aceastà protezà drept o inovatie tirzie“, dar, in acelasi timp, nu crede cà ar exista temeiuri pentru a o socoti un arhaism foarte indepàrtat. Trei fapte ìndreptàtesc, totufi, ipoteza cà j- din jar^c este foarte vechi, adicà din perioada dinaintea amutirii la slavii de ràsàrit a ierurilor finale „slabe“. 1. Spre deosebire de consoanele profetice mecanice, care adesea sìnt facultative, in graiurile transcarpatice menzionate la ìnceput j- din jar^i etc. s-a notat cu o remarcabilà consecventà : in 79 din cele 80 de p.c. in care s-a ràspuns cu acest termen imprumutat2. 2. Dacàj- ar fi de datà mai recentà, 1-am constata si in ìmprumuturile cu a la initialà fàcute de ucrai-nenii transcarpatici din limba maghiarà, Or, magli, dsó „cazma“, care a pàtruns In graiurile ucrainene transcarpatice relativ tìrziu, nu a dezvoltat j- in niciuna din localitàtile in care se zie e jarfó etc., si nici in altà parte, ci prezintà doar urmàtoarele variante: drsiv, drsu(v), drsyiy), arsiv, arsú(v), drSóv, dlsu(v), árSyn, harsín, harsú(y), harsy(v), hdrsyn, iar nu járíiv, jársu(v) etc. (Dzendzelivs'kyj, Atlas Transkarp., h. 138). 3. In graiurile transcarpatice lemko-viene care au termenul jar^c etc. nu numai cà nu existà proteze secundare, in cazul ìmprumuturilor cu vocalà la initialà, cum s-ar putea crede cà este j-din jaryc etc., ci, dimpotrivà, se constatà freevent cazuri de disparitie a vechiu-lui j- protetic, ca, de pildà, dpko ,,màr“ (< jdpko), djce „ou“ (< jdjee) etc.3. Prin urmare, in aceste graiuri ucrainene j- din jar$c nu poate fi in nici un caz interpretat cao protezà („mecanicà“, „analogicà“ etc.) tirzie, càci t e n d i n ta este acolo nu preiotarea.ciinlàturarea vechiului/-. E vorba, prin urmare, nu de
o	inovatie foneticà, ci de un arhaism. J. Dzendzelivs'kyj admite cà imprumutul s-a fàcut inainte de sec. XVI—XVII, pe baza faptului cà hutulii din raionul Raxiv, care s-au stabilii aici venind din alte pàrti, nu-1 au (Rumunizmy, ibid. fi Izoglosy, 18). Am vàzut insà mai sus cà epoca ìmprumutàrii de càtre ucrai-neni a acestui cuvint románese poate fi ìmpinsà mai in urmà cu cìteva secóle.
K
     kàc'a „bàtul lung, cu cìrlig la capàt, cu care ciobanul prinde oile de picior“ —in graiurile din Kuban (Hrincenko, 227). Etimol. : < rom. cata „id.“ {Candrea, 403, Scheludko, 134, Sarovol's'kyj, 55), probabil formatie postver-balà de la a acàtd (DLRM, 122). Cu acest sens termenul e cunoscutìn Moldova,
      1	Ist. gram., p. 61 $i 82.
      2	Numai in p.c. 199 s-a tnregistrat aryl, farà j-, dar aceasta se explicà prin faptul cà aici, la Apsa, locuiesc de multe secóle si romàni. R. Udler, bazìndu-se pe documente, a aràtat recent ■cà la Apsa-de-Mijloc sìnt 1150 de gospodàrii sì cà popularía este formatà din romàni, menzionati in izvoarele scrise incà din anul 1387 ; cf. R. Udle r, Mojidaecsue >oeopbi 'JepHoeuiiKoù oó.iacmu e cpaeiiemiti c eoeopaMU MoAÒaecKoU CCP, ’ìaKapnamCKOÙ oo tacmu YPCP u dpveux c.ueoicHbix oñ.iacmeii daKopoMancKoeo Mac cima. KaitconanmuiM. Chi^inàu, 1964 p.172, rubrica 6.
      3	J an Z i ly ii,s k i, Opis fonctyczny j^zyka ukraiñskiego, Cracovia, 1932, p. 109.