CRONICA
535
semantica structuralà — homonemul: Sanda Golopenfia-Eretescu, Reguli setnan-iice; R- Harris, Semantica si traducere; FrantiSek DaneS, Considerata semantica 'in sintaxà; G. M i h à i 1 à, Contribuii la studiul calcuhii tingvistic ; A. Rey, Semantica si lexicografía ; E m. V a s i I i u, Valoarea de adevàr si reguli de transformare. Problemele principale abordate in acest domeniu sint urmàtoarele: a) unitatea minimali in semantici; b) regulile semanticii si modul lor de funcionare; c) semantica ?i relafiile ei cu alte discipline lingvistice; problemele teoretice ale semanticii ?i practica lexicográfica a traducerii.
      La seccia de sintaxà s-au prezentat comunicàri asupra gramaticilor generative (cele mai multe), si asupra altor cúrente moderne din domeniul sintaxei.
      Comunicàrile de stilistica au tratat urmàtoarele teme: a) definirea stilurilor funzionale ale limbii; b) aplicarea metodelor moderne la studierea faptelor de stil; c) stilistica §i problemele traducerii. Citàm cìteva comunicàri din acest domeniu: I. Coteanu, Posibilità-tile de formalizare in stilistica ; I. R. G a 1 p e r i n, Este stilistica un nivel al limbii ? ; L. Caldi, Problemele convergentei in stilistica contemporanà ; S. I. Kaufman, Analiza cantitativa a citorva procedee lingvistice caracteristice stilului tehnic ; L. S f I r 1 e a, Problemele limbajului literar-artistic; A. G r a d, Analiza stilului indirect liber.
      Interesante prin noutatea ideilor sìnt comunicàrile prezentate in seccia de tipologie a limi* bilor. A fost infili isatà in acest domeniu o tematica largà: a) elaborarea principiilor unei tipo-logii generale; b) studierea tipologica a dialectelor; c) cercetarea tipologica a diferitelor com-partimente ale limbii (fonologie, morfologie, lexic etc ). Citàm un numàr de comunicàri: V. M. J arce va, Principale cercetàrii tipologice a limbilor inrudite si neinrudite ; A. P. Evdo-?enko, Problema tipologici sistemelor lingvistice ; Giuseppe Erancescato, Linguistica tipologica si dialectología structuralà; T. V. Bondaietov, Studiul compar ativ tipologie al dialectelor sociale; Edward Gammon, Tipologii lingvistice cantitative; V. J. Perebejnos, Aplicarea metodelor statistice in studiile de tipologie; W. F. Mackey, Calculul diferentelor lingvistice; V. B 1 a n a r, Despre suprapunerea structuralà in vocabularul limbilor balcanice ; Al. Ionafcu, Structura aglutinantà fi fle xionarà din punctul de vedere ■al folosirii „desinentei zero" in morfologia numelor ; L. D e z s o, Tipologia propozifiilor formate din trei membri.
      La seccia de poeticà au fost abordate probleme privind aplicarea metodelor moderne la analiza poeticà. Analiza structuralà a limbii unor mari scriitori a format obiectul unor comu-nicàri deosebit de interesante. Iatà citeva titluri: Rosa del Conte, Functia ambiguitàtii in limbajul poetic al lui Arghezi; Jacques-Duchesne-Guillemin, Teoria si practica limbii la Paul Valery ; Morris Halle, Despre metrica si prosodie; M. N a s t a, Tipare ritmi ce si structuri lingvistice ale frazei ; Pera Poiovina, Raportul dintre tràsàturile demar-•cative ale versului ; M. B 1 o o m f i e 1 d, Gramatica generativi, si teoria literaturii; S. M a r c u s, Chestiuni de poetici algebrica.
      In domeniul psiholingvisticii s-au discutat mai ales probleme de metodà, prezentlndu-se in acelasi timp o serie de cúrente noi apàrute in ultima vreme. Un numàr de comunicàri au •tratat problema raporturilor dintre psiholingvisticà $i alte discipline $tiin$ifice (teoria informatici, stilisticà, gramaticà). Din acest domeniu citàm comunicàrile: T. Slama-Cazacu, Metodologia psiholingvisticii si studiul vorbirii ; A. A. L e o n t i e v, Trei modele psiholingvis-iice ale generàrii enuntului.
      In afara tematicii schifate mai sus, multe comunicàri au fost consacrate discutàrii meto-•delor statistice si aplicàrii lor la studiul vocabularului, al foneticii §i al fonologiei. Lingvistica matematicà a ocupat un loc important printre comunicàrile prezentate la diferite sec^ii. De o atcntie deosebità s-au bucurat problemele lingvisticii aplícate: insusirea limbilor si traducerea automatà dintr-o limbà in alta. S-au subliniat progresele mari obtinute In domeniul automati-zàrii procesului de ìnvàtàmint, precum si rezultatele la care s-a ajuns in diferite centre in pri-•vinfa traducerii automate.
      La seccia varia s-au finut o serie de comunicàri, unele din ele cu o valoare teoretica incon-testabilà. Citàm numai citeva : D. M a c r e a, Frecventa fonemelor fi sonoritatea limbii romàne; ■C. M a n e c a, Frecventa cuvintelor fi istoria limbii romàne; P. I v i 6, Aparifia unor noi joneme fi numirul posibilitifilor distinctive; M. A v r a m, Asupra ,,genului común , M. C a -ragiu-Mariofeanu, Asupra diasi stemului : E. A r a b i e, Contribuii la studiul ini