482
CRITICA Si BIBLIOGRAFIE
aici. Toate acestea au o neindoielnicä valoare çtiin^ificâ, dar lingviçtii, cärora li se si adre-seazä cercetarea, sìnt ¡n drept sä pretindä o analizä mai temeinicä a limbii monumentului.
      Un çir de articole sìnt Inchinate diverselor limbi slave sau dialectelor lor.
     Astfel, J. van Kämpen çi-a ales ca temä conjugarea in bulgarä: EbjteapcKo cnp.H-Mcemie Kamo npoö.ieMa Ha tßopMaAHa u ,102 uh na eJUKoea ukohomuh (p. 277—290), pe care o discutä In planul economiei formale $i logice a limbii. La sfîrsitu 1 lucrärii se dau o serie de tabele.
     Bizuindu-se pe metodele geografiei lingvistice, Stoiko Stoikov, in articolul OcHoenomo dua.ieKmHo dejienue na öb.ieapcKU e'JUK (p. 105—120), aduce serioase, co-recturi clasificärii tradizionale a dialectelor bulgare. Asemenea metode ingäduie sä se determine mai precis repartira teritorialä a diverselor fenomene dialectale, ceea ce face ca si impärtirea graiurilor bulgare in räsäritene $i apusene sä aparä intr-o luminä nouä. La articol se anexeazä här^i aie unor izoglose lexicale, morfologice, accentologice çi fonetice (pentru acestea din urmä se dau 2 här$i).
      Articolul lui I. E 1 e n s k i, KbM eonpoca 3a Hecmaöu.mocma Ha Hocoeume cbe.iacitu e öb/ieapcKU soßopu (p. 323-332), se axeazä pe o problemà de dialectologie bulgarä. Trecerea m> n $i invers, activä incä in perioada preslavä, este proprie multor limbi slave si a fost condizionata de cauze de ordin fonologie. Autorul respinge pe bunä dreptate teoriile care incearcä sä explice instabilitatea consoanelor m çi n in graiurile bulgàre^ti prin influente externe.
     G.	Schuster-§ewc face o succinta trecere in revistä a istoriei limbilor literare sìrbo-luzaciene in articolul Die Geschichte der sorbischen Schriftsprachen (ein Grundriss) (p. 135—152).
     în articolul JJea cunmaKctmecKUX imioda (p- 249—254), V. I. Borkovski içi propune sä dea räspuns la intrebarea daeä pot fi socotite imprumuturi in limba rusä veche
1)	propozitiile negative färä negale inaintea predicatului sau cu negale dublä; 2) constructia „dativul absolut", atestatä in nenumärate monumento. întemeindu-se pe propriile sale obser-va^ii, autorul ajunge la concluzia cä: 1) turmirile cu negale ?i färä, ca çi cele cu dublä negale, sìnt caracteristice graiurilor ruseçti $i nu rezultä dintr-o înrîurire din afarä ; 2) dativul absolut reprezintä de asemenea o particularitate a sintaxei slave orientale.
      Raportul dintre limba veche slavä de redactie sirbä, pe de o parte, si cea sirbä propriu-zisä, pe de alta, este pus in luminä de D. Bariaktarevici in articolul Odnosi izmet sr-pshoslovenskog i srpskog jezika (p. 343—346). De la apariçia scrierii çi pinä in sec. XV, limba veche slavä folositä in Serbia çi-a imbogätit considerabil fonetica ?i gramatica pe seama ele-mentelor populäre çi familiare. Î11 secolele XVI çi XVII interacÇiunea dintre slava cärturärea-scä si sirba familiarä devine mai pu^in intensä, din cauza folosirii limbii ruse in scopuri reli-gioase.
      Douä articole ridicä probleme legate de uniunea lingvisticä balcanicä. Acad. Al. Rosetti, in articolul La situation du roumain parmi les langues balkaniques (p. 171—180), remarcä o serie de träsäturi — de naturä foneticä, morfologica, sintacticä, derivativa çi lexicalä — care apropie romàna de celelalte limbi din Peninsula Balcanicä.
      J. E 1 1 i s, in articolul Possible comparisons of Balkan and North-West european linguistic community, with reference to system-reduction method of quantification (p. 291—299), se opreçte la urmätoarele probleme: 1) aria uniunii lingvistice balcanice; 2) uniunea lingvisticä balcanicä si cea nord-vest-europeanä; 3) metoda cantitativä de sistem-reduc|ie a comparatici in lingvisticä descriptivistä $i aplicarea ei la ariile convergente.
      Articolul lui S. C i u k a 1 o v, Cnio zodumi pycKo-öb.ieapcKa u ob.iiapcKo-pycxa jiex-cuKoepa(ßu.H (p. 333—341), este prilejuit de aniversarea unui secol de existentä a lexi-cografiei ruso-bulgare $i bulgaro-ruse.
      Articolul are nu numai meritul cä trateazä unul din aspectele interesante ale istoriei lexi-cografiei interslave, ci $i acela cä înçiruie in ordine cronologica dic^ionarele bulgaro-ruse $i ruso-bulgare apärute in decurs de un veac.
      Culegerea recenzatä, care reuneçte lucrärile celor mai de vazä slavisti din numeroase täri, prezentate la cel de al V-lea Congres International al Slaviçtilor de la Sofia, reprezintä o pre-tioasä contribuée la dezvoltarea lingvisticii slave.
                                            ECATERINA FODOR