536
CRONICA
prumuturilor lingvistice; Gh. Bolocan, Un calo morfologie in unele graiuri bulgare din Romania; D. C o p c e a g, Observatii asupra structurii „cuvintelor internationale" ; FI. S à-d e a n u, Aspecte ale relatinizàrii vocabularului spaniol; I. Robeine, Interferente fonetice romàno-ucrainene.
      in comunicàrile minute la Congres, dintre care am citat numai o micà parte, au fost dez-bàtute probleme aparfinind unor domenii $i nivele diferite ale lingvisticii : fonetica fi fonologie, lexicologie, gramaticà, limbà Iiterarà etc. In toate aceste domenii s-a manifestai tendinea de a se gàsi metode noi de cercetare.
     Un numàr important de comunicàri au abordat teme privind structura limbilor slave. Majoritatea lor reprezintà cercetàri bazate pe o metodologie moderna aplicate la diferite compar-timente ale limbilor slave mai ales in pian sincronie. Sìnt int.eresante comunicàrile care pre-zintà pe pian tipologie sisteme parziale (microsisteme) ale domeniului lingvistic slav. Contribuii in domeniul slavistica con^in multe comunicàri cu caracter teoretic in care limbile slave servesc ca material de analizà. Problema contactului dintre diferite limbi slave fi alte limbi europene s-a bucurat de atenfia unor specialisti. Citàm citeva titluri de comunicàri consacrate problemelor de slavistica : Irmgard Mahnken, Problema reducerii vocalice in limbile slave ; Jaroslav Bauer, Problema clasificàrii propozitiilor subor donate in limbile slave ; Kenneth E. Naylor Jr., Ierarhia morfologica a sistemului de accentuare slav; Dorothea Miiller-Ott, Frecventa relativa a diminutivelor formate cu sufixul -k- in limbile slave : Roman Mrazek, T ipologia propozitiei simple in limbile slave in comparatie cu alte limbi europene ; T. V. Bondaletov, Studiul comparativ-tipologic al dialecttlor sociale (pe baza materialului din limbile slave fi alte limbi indoeuropene) ; Vladimir H o-r e j S i, Aspecte ale evolutiei genului gramatical in limbile indoeuropene (mai ales in limbile slave); Miroslav Frydrich, Modele comune in limbile slave pentru nume de riuri; Harry H. Josselson, Studiul calculului insertiei vocalelor la substantivele rusesti ; J ó -zsef Bihari, Reguli de folosire a aspectelor verbale in subordonatele de timp rusesti; W i 1-
1	i a m W. Derlyshire, ìmprumuluri stràine ca omonime in limba rusà; David Korn
—	Suzanne Podvoll, Modificarea radicalului. Studiu transformational al imperativului rus; V. M. Nikitin, Tipuri de rectiune ca mijloace de legàturà a cuvintelor in limba rusà:
V.	N. M u r a v e v a, Citeva legi statistice ale accentului in rusà; V. M. G r i g o r j a n, Rec-tiune-standard si rectiune-individualà; K. P o p o v, Scrierea valaho-bulgarà ca izvor al istoriei limbii bulgare; Gaiina Tagamlitskaja, Problema opozitiilor sintactice in exprimarea raporturilor predicatului cu subiectul; L. F. B a r a n o v a, Relatii semantico-structurale dintre frazeologia englezà si rusà; Elisabeth Mai, Prezentarea relatiilor cazuale in gramatica generativà-transformafionalà in limba rusà si bulgarà; Zdzislawa Kopczynska-Maria Renata Mayenowa, Asupra citorva proprietàti fonetice ale verbului polonez; Ronald Lótzsch, Asupra problemei interferentei sistemului morfologie (cu exemplificàri din sistemul temporal slav).
      Contribuiti pre^ioase In domeniul slavisticii se gàsesc fi in culegerea TlpoG.ieMbi .i3btKo3-Ham.H (Moscova, 1967) publicatà cu ocazia Congresului, care cuprinde comunicàrile delegatici sovietice. In raportul prezentat de acad. Petrovici, pe lingà aspectele teoretice dezbà-tute, fi-au gàsit rezolvarea fi o serie de probleme de slavistica privind contactul limbilor slave cu alte limbi.
      In fedin^a de inchidere, acad. Al. Rosetti a fàcut un amplu bilan^ al lucràrilor Congresului, subliniind spiritul de ìntelegere fi respect manifestai de participan-fi pentru diversele opinii ftiintifice exprimate in cursul fedintelor de lucru.
      In afara lucràrilor propriu-zise ale Congresului, au fost organizate o serie de intilniri intre specialifti de mare prestigiu din stràinàtate fi reprezentan^i ai lingvisticii noastre. S-a organizat de asemenea o interesantà expozitie de carti fi de publicatti lingvistice.
      Se poate aprecia cà cel de al X-lea Congres international al lingvistilor a fost cel mai mare din seria acestor congrese nu numai prin numàrul impunàtor de participants dar fi prin valoroasa contribute adusà In domenii variate la schimbul de idei fi confruntarea unor opinii.
GH. BOLOCAN