274
ELENA DEBOVEANU
Ei vorbesc graiul czadecki, apropiat cel mai mult de tipul Oszczadnice (M. Malecki, op. cit., p. 80).
     De graiul din Bulai se ocupä articolul Graiul si folclorul polonez din Bulai, reg. Suceava, de I. C. Chitimia $i E. Deboveanu, in Rsl, VII, 1963, p. 159—186. Scris pe baza unui material cules de autori in anul 1960, articolul cuprinde informatii de natura istoricä, lingvisticä si folclorica. Recent, I. C. Chitimia a prezentat cìteva particularitäti ale aceluiasi grai, sub titlul Niektóre cechy mowy Polaków we wsi Bulai pod Suczawq. (na Moldawii), in „Studia z filologii polskiej i slowiañskiej", t. V, Varsovia, 1965, p. 254—259.
     Caracteristicile lingvistice principale ale tuturor graiurilor polone din regiunea Suceava sint prezentate in articolul Elenei Deboveanu $i Stanislaw Gogolewski Przeglqd gwar polskich na terenie Rumunii, in „J§zyk Polski“, XLVI (1966), nr. 2, p. 112-132 ?i nr. 3, p. 214-217.
     Dintre studiile dialectologice cu caracter general, care cuprind referiri $i la graiurile polone de la noi mentionäm articolul lui Emil Vrabie Privire asupra localitätilor cu graiuri slave din República Populará Romana, in Rsl., VII, 1963, p. 75—85, unde sint enumerate localitätile in care se pot efectúa cercetäri de dialectologie polonä: Solonet-Maidan, Poiana Micului, Ple^a, Pärte^tii-de-Sus (raionul Gura-Humorului), Vicsani (raionul Siret), Moara, Bulai, Bosanci, Teodoresti, Mihoveni, Buninti (raionul Suceava), Putna (raionul Rädäuti), Moldovita (raionul Cimpulung). Aceste informatii se ba-zeazä pe datele statistice oficíale ale Recensämintului populatiei din 21 ianu-arie 1956. ín cercetärile noastre pe teren din anii 1963 §il964 am constatat insä cä nu in tóate aceste localitäti s-a pästrat limba polonä. Am gäsit, in schimb, un numär de aproximativ 30 de familii care vorbesc polona in comuna Pältinoasa, neamintitä, dupä eite se pare, pinä acum.
    Datele referitoare la stabilirea polonilor in satele de care ne ocupäm le-am cules din studiile menzionate aici. Pentru restul localitätilor am folosit documéntele din arhivele sfaturilor populare locale si relatärile unor informatori in virstä.
    ín lucrarea Das Ansiedlungswesen in der Bukowina seit der Besitzergreifung durch Österreich, Innsbruck, 1902, R. F. Kaindl, vorbind in general despre colonistii polonezi din Bucovina, aratä cä ace^tia erau functionary intelectuali, meseriasi $i soldati (p. 155—157). Despre populatia ruralä nu spune nimic. ín schimb, in lucrarea sa gäsim un capitol consacrat „colonisti-lor slovaci" (p. 279—307), care au venit in partea de nord a Bucovinei a^ezin-du-se in localitätile: Tereplesti, Hliboca, Tereseni si in suburbiile Cernäu-tilor — Caliceanca si Clocoucica. Ulterior, la cererea colonistilor, oficialitä-tile le-au permis crearea de colonii compacte, la Solonetul Nou (1834), Pies. (1835) si Poiana Micului (1838). Despre soarta ulterioarä a acestor „slovaci“ autorul serie: „Ca urmare a procesului treptat de desnacionalizare a slovaci-lor de cätre preotii si invätätorii polonezi, ei sint considerati, in recensämin-tele ulterioare, polonezi“ 1 (p. 306). Nu se aratä insä nicäieri motivul pentru
     1 Vezi Ion I. N i s t o r, Cehoslovacii si románii, in « Codrul Cosminului » VI, 1929—1930: „... colonistii slovaci din Solonetul Nou, Ple$a si Poiana Micului rezistä nomai cu greu procesului de desnacionalizare in folosul polonilor prin scoalä $i bisericä“ (p. 302).