152
EMIL VRABIE
Muntenia, sudul Transilvaniei (ALRM, s.u. I, h. 265, p.c. 414, 531, 537, 551, 723, 784, 833).
    kaéuléja „cäciulie de mac“—in Galitia (Hrincenko, 228). Etimol. : < cä-ciüld 4-suf. -ie. Var. : kactilka, formatie proprie cu suf. diminut. -k-a, de la +ka-cüla< rom. dial. cucitila, lit. cäciülä < lat. *catteulla (Capidan, Raporturile, 203). kaéulka, vezi kaculéja.
    kacüra „nume de oaie de o anumitä culoare“ — in graiurile transcarpa-tice (Dzendzelivs'kyj, Vivcars'ka leksyka, 108). Etimol. : < rom. dial. caciurä „caciorä", adicä, vorbind despre oi, „albä in frunte, cu botul si picioarele albe, cu lina rofietcä si cu pete in jurul ochilor“— cuvint de origine necunoscutä (DA, I, p. II, 12, Candrea, Dict. Ib. rom., 194, Cioränescu, 122). Derivat : katurän'a „id.", din kacura, cu suf. -ària ; cf. murgàn'a.
    kakarädz'anka „un fei de lina cu impuritäti“ — in graiurile transcarpatice (Dzendzelivs'kyj, Vivcars'ka leksyka, 110). Etimol. : Derivat propriu, cu suf. -'anka, de la rom. càcàreàzà „excrementele oilor, caprelor etc.", probabil cuvint autohton, cf. alb. kakarèdhi „balegä de capra" (Leotti, 393). Cu acelafi sufix e format si ucr. kapusànka, termen care denumeste tot un fel de lina (vezi kàpuS).
    kalavérci, pi. „un fel de cizme" — in Pocutia (Hrincenko, 209). Etimol. : Formatie proprie, cu suf. diminut.-ec', din rom. pi. calcvri „pantofi grofi tàrànefti" < bg. kalévra „gheatä“ < tc. (DA, I, 49, Candrea, Dict. Ib. rom., 203, Scheludko, 133, Mladenov, 228). Nesatisfäcätoare este etimologia lui Fr. Miklosich, care, netinind seamä de criteriul geografie, explicä termenul ucr. ca provenind direct din bulgara (Miklosich, EWSl., 109).
    kalicun (accent?) „ciorap" — in graiurile de vest. Etimol.: < rom. càlttin „id.“ < bg. kalctin (Scheludko, 133).
    kàlus 1° „bucata de lemn ce se pune intre spite pentru-a frina carata" ; 2° „impletiturä de ramuri“ ; 3° „cälus de lemn cu care se fixeazä plutele“ ; 4° „snur“, „funie" — in graiurile de vest (Zelechowski, 331, Candrea — Densusianu, 32—33, nr. 209). Etimol.: < rom. càlus, cf. si arom. càlitsu „id." (DA, I, 58 — 59, Scheludko, 133, Crànjalà, 348, Rose’tti, V, 120, Sylo, 84). Despre accent, vezi § 35.
    kamanàk „un fel de acoperamìnt pentru cap" — in graiurile bucovinene si hutule, Etimol. : < rom. comànàc „id.“ (Kaluznìacki, 16, Scheludko, 134, Crànjalà, 432, Rosetti, V, 119), prin mold. comande. In romàna originea cu-vìntului, pe care il au si istro-romànii, este necunoscutä (DA, I, 671, Cioränescu, 223). In prima silabä ucr. a i.l.d. rom. o nu este dar.
    kapéstra „cäpästru“ — in graiurile bucovinene, hutule, nistriene (Hrincenko, 217). Etimol. : < rom. cäpästru < lat. capìstrum (Miklosich, Fremdwörter, 24, EWSl., Ili, Kaluzniacki, 16, Säineanu, Istoria, 285, Candrea, 404, Candrea—Densusianu, 38, nr. 243, Berneker, 485, Scheludko, 134, SarovoVs'kyj,
55,	Crànjalà, 432, Rosetti, V, 119). Ucrainenii vor fi interpretat rom. cäpästru ca pe o formä de acuzativ feminin, de la care si-au refàcut un neminativ in -a, conform sistemului morfologie propriu. Cf. § 26.
    käpus „cäpusä“ (insecta Melophagus ovinus) — in graiurile de vest (Hrincenko, 219). Etimol. : < rom. càptisà (Stocki, 354, Scheludko, 134, Sarovol's'kyj, 61, Crànjalà, 438), cf. arom. càpuse si càpusu (Papahagi, 271),