I
CU PRIVIRE LA STATUTUL FONOLOGIC AL VOCALELOR i.	(y), b (i) IN RUSA VECHE
AL. IONAijCU
    Dupà V. V. Ivanov { 6/91—92, 96, 129, 186—187, 197 1 \ alternanza inaintea unui /j/ a literelor chirilice corespunzàtoare fonemelor lyl fi /b/, respectiv /i/ si /b/ in scrierea rusà din perioada primelor texte (ca de altfel fi in paleoslava) ar reflecta neutralizarea opozitiei fonologice dintre vocalele ultrascurte /b/, /b/ si vocalele normale, lungi la origine lyl, HI inpozitia amin-tita. :
    „Sunetele [y] si [ i ] puteau sa aparà nu numai in locul vocalelor [b ] fi [b], ci fi in locul vocalelor [y] fi [i] primare, accentuate fi urmate de [j] sau [l]“ {6/92}; „ ... in slava comunà a apàrut modificarea pozitionalà a fonemelor reduse [b] si [b] fi a lui [y] fi [i] primari, inainte de [j] fi de [i], in
iy] fi [ir {6/129}.'
    Alternantele pozitionale formind „serii neparalele, partial incrucifate", considerate de R.I. Avanesov ca specif ice numai pentru rusa (velicorusa) moderna { 1/23—27 }, ar fi fost deci prezente incà in cea mai veche fazà atestatà in scris a slavei de ràsàrit { 6/96 }.
    Teza lui V.V. Ivanov nu se poate insa sustine; ea este in contradictie cu o serie de fapte de ordin fonetic fi fonologie, asupra càrora ne vom opri in rìndurile de mai jos.
    Toti cercetàtorii sint de acord cà inaintea unui /j /2 vocalele ultrascurte (reduse) s-au transformat, incà in perioada slavei comune, in „reduse incordate" sau, ceea ce inseamnà de fapt acelafi lucru, in „[y], [i] ieduse“, notate, de obicei in acord cu denumirea folosità, prin [ì], [b] sau [y], [i] {3/211; 4/50; 5/92—93 ; 6/91 ; 8/91—92 ; 10/123, 294 ; 13/51 ; 14/169 etc. }.
      1	Intre { } cifrele dinaintea barei diagonale indici lucràrile purtind numàrul respectiv in bibliografia de la sfinitili articolului, iar cele de dupà diagonali — pagina sau paginile la care se face trimiterea.
      2	Uneori se afirma cà modificarea lui [t] in [ £] ([y]) ?i a lui [b] in [£] ([ Y]) a avut loc nu numai inainte de [jj, ci §i inainte de [£ §i de [i]. In realitate insà avem una si aceea^i pozi^ie, càci literele chirilice si glagolitice corespunzàtoare vocalei [i] reprezentau (!"> inceputul silabei) din punct de vedere fonologie grupurile /jbf ?i /ji/. Cf. {8/66—67}.
»4 — 1003