INFLUENTA LIMBII ROMANE ASUPRA LIMBII UCRAINENE
115
  II.	PRINCIPA LELE CONTRIBUII PRIVITOARE LA STUDIEREA ELEMENTELOR ROMÄNEfTI DIN LIMBA UCRAINEANÄ
     § 6. Lui Franz Miklosich ii revine nu numai meritili de a fi elaborai cel dintìi studiu ftiintific important asupra elementelor slave din limba romàni1, ci si acela de a fi autorul primelor expuneri sistematice despre influenza limbii romàne asupra idiomurilor slave.
     In 1866, ìntr-o lucrare despre cuvintele stràine din limbile slave, Miklosich citeazà citeva zeci de cuvinte ucrainene pe care le considera, in mod just, de origine romàneascà : bryndza, bukata, cuma, fijin, maj, tnalaj, mamalyga f.a. (Miklosich, Fremdwörter, s.v.), Mai tirziu, in 1879, el publicà, in colaborare cu E. Kaluzniacki, cunoscuta sa lucrare asupra migratiunilor romànilor in Alpii Dalmatini si Carpati, care marcheazà ìnceputul propriu zis al studiilor privitoare la influente limbii romàne asupra limbilor slave, inclusiv asupra ucrainenei. In capitolul rezervat acesteia din urmà Miklosich dà o listà de 51 de cuvinte, unele preluate din lucrarea sa citatà anterior, áltele noi, pecare le considera imprumutate de la romàni. Multe dintre etimologiile propuse aici erau cele adevàrate fi ele au fost retinute ulterior, in studiile consacrate de alti lingvifti aceleiasi probleme : bryndza, budz, cara, caryna, dzer s.a. (Miklosich, Wanderungen, 10—11). In fine, un numàr de cuvinte ucrainene de origine sigur sau probabil romàneascà figureazà in Dictionarul etimologie al limbilor slave, publicat de Miklosich in 1886 (EWSl.).
     O	parte dintre etimologiile propuse de Fr. Miklosich in lucràrile amintite mai sus nu au fost confirmate de cercetàrile ulterioare. La contributiile sale pozitive in problema influentei limbii romàne asupra ucrainenei vom face sistematic trimiteri in lista ce urmeazà. (p. 129 f. u.).
     Meritul lui E mil Kaluzniacki in studierea inlluentei limbii romàne asupra ucrainenei este, de asemenea, considerabil. Lista intoemità de el (Elemente romänesti in ucraineanà si polonà, vezi Kaluzniacki, 12—21) cuprinde peste 230 de cuvinte ucrainene, in majoritatea cazurilor insotite de echivalentul románese. 0 bunà parte dintre etimologiile propuse de autor au fost ulterior acceptate. Totodatä ìnsà, studiul lui Kaluzniacki are lipsuri fi grefeli, expli-cabile numai partial prin stadiul de inceput la care se aflau in acea perioadä lingvistica romàneascà fi ucraineanà. Kaluzniacki este mult mai putin riguros fi prudent decìt Miklosich. El lanseazä ipoteze bazate pe asemànàri intimplà-toare intre romànà fi ucraineanà, iar uneori propune etimologii de-a dreptul fanteziste. Analiza lingvisticá lipsefte aproape cu totul, ceea ce este mai supä-ràtor in cazul ipotezelor, care, nef'iind motivate, dau pe alocuri listei de cuvinte paralele, ucrainene fi romànefti, ìntoemite de autor, aspectul unei im-provizatii. De ex., ucr. tulùk, care inseamnà Io „pui de urs sau de lup“, 2° „piele de caprä jupuità intreagä, servind ca sac pentru fäinä sau sare“ (Hrin-cenko, 294), e comparai de Kaluzniacki cu rom. dial, luchi < lupi (Kaluzniacki, 20), iar ucr. húska Io „giscä", 2° „cäpätinä de sare" (Hrincenko, 342,), la autor — „pisälog de sare“ — cu rom. huscä, care ar avea legäturä cu rom. a usca! (Kaluzniacki, 16).
    1 Fr. Miklosich, Die slavischen Elemente im Rumänischen Viena, 1861.