CRITICA ji BIBLIOGRAFIE
509
XV-XVI in redacta medio-bulgará, care astázi se aflá in bibliotecile din Bulgaria, provin aproape tóate din Tara Románeascá $i Moldova l, $i cá aproape tóate manuscrisele de redacte sírbd care se aflá in bibliotecile noastre nu au fost scrise !n Jara Románeascá, ci au venit de afará, $i nu au servit ca prototipuri pentru literatura noastrá medievalá, cu rarele excep^ii in care au fost transpuse mai intii in medio-bulgará2.
      La aceste concluzii ajungem $i dacá urmárim frecven^a sau absenta unor filigrane la manuscrisele scrise ín cele douá redac^ii — sirbá ,si medio-bulgará — la noi ifi !n Bulgaria. Dar aceasta o vom face In articolul anun^at.
                                           ZLATCA IUFFU
K. Mircev, Hr. Kodov, Ehuhcku anocmoji. CmapoôbjieapcKu naMemnuK om XI eex, Editura Academiei Bulgare de Stiinte, Sofia, 1965, 246 p.
      Dupä apanÇia in 1963 a monumentalei ediçii fototipice a Cronicii lui Manasses, Academia Bulgarâ de Çtiinfe dà la luminä, în aceeaçi serie a monumentelor limbii bulgare $i in aceeaçi Çinutà graficà Apostolul de la Enina, manuscris slav vechi din sec. al XI-lea. Edifia cuprinde textul facsimilat si transcrierea fragmentului de Apostol, insolita de un studiu amplu $i minutiös. Editorii
—	prof. Kiril Mircev de la Universitatea din Sofia, membru corespondent al Academiei Bulgare de Stiin^e, çi Hristo Kodov, cercetâtor la Institutul de istorie literarä al Academiei Bulgare, nu mai au nevoiesä fie prezentati, fiind cunoscuti de to^i acei ce se ocupâ de istoria limbii çi a culturii bulgare.
      în Introducere (p. 5—6) autorii aratä cà manuscrisul s-a descoperit în satul Enina — important centra de culturâ aflat la 5 km de Kazanlîk — unde pînâ nu demult se gäsiserä alte trei manuscrise vechi 3 în alfabet chirilic. Acesta este mai vechi decît cele aflate anterior çi, din toate punctele de vedere, mult mai preÇios decît eie. Pe baza träsäturilor sale paleografice çi lingvistice Apostolul de la Enina se açeazâ aläturi de celelalte monumente de limbâ din perioada slavà veche.
      Foarte détériorât, manuscrisul a fost în parte restaurai de specialisti! Bibliotecii Nationale din Sofia çi actualmente se pästreazä la Muzeul din Kazanlîk. Textul manuscrisului, alcàtuit din 39 de file de pergament — este publicat, în édifié fototipicà $i în transcriere (p. 8—161) eu folosirea parantezelor drepte, în locurile în care literele au putut fi reconstituite pâstrîndu-se însà prescurtârile, titlele si semnele de punctuate ca în textul original (precum men-tioneazâ editorii la p.7). în subsol se dau numeroase note referitoare la: 1) apariçia în textul chirilic a unor litere scrise în alfabet glagolitic (p. 11, 49, 57, 117, 149) ; b) repetarea eronatä a unor silabe (p. 43, 115, 137) ; c) existenta unor litere sau cuvinte scrise deasupra rîndului (p. 9, 31, 71, 83, 97, 101, 107, 115 etc.); d) haplografii (p. 113); e) lipsa unor litere (p. 23, 29); f) lipsa unor title (p. 17, 21, 109, 111, 127, 137, 147, 155); g) dubii aie cercetàtorilor în legäturä eu existera unor litere sau title (p. 9, 25, 37, 47) ; h) prezenta unor cuvinte scrise lateral, perpendicular pe text (p. 17) ; i) litere scrise eu cernealà rosie (p. 59) çi j) prezenta unor viniete între rînduri (p. 29) etc. Toate aceste note contribuie la cunjaçterea cît mai exactâ a importantului manuscris.
      în studiul lor amplu, K. Mircev, si Hr. Kodov se ocupâ de diversele aspecte paleografice, artistice si lingvistice 4 pe care le ridica acest monument de limbä slavâ veche. Prima parte a studiului este rezervatä Descrierii paleografice (p. 163—191). Autorii prezintä mai întîi aspectul exterior al manuscrisului, relevînd faptul câ în textul care n-are nici început nici sfîrçit: „nu exista
      1	B. Tonev, Mcmopun na fi* U'apcxuù h3uki> v. I, p. 191—192, 253, 258.
       2	1. I u f u, op. cit., p. 524
     3	Veïi si N. Demirceva-Hafuzova Eîmmcku no omKpueaHemo lia cmapoôbJteapcKun nucMeH na.wem■ huk Ehuhcku Ànocmoj o/n XI een în „Ebjteapcnu eiun“ an. XIV, 1964, cartea a 6-a, Sofia, p. 527— 533. care, in calîtate de descoperitoare a manuscrisului expune cîteva date çi amânunte importante atît în legâturà eu satul Enina cît çi eu vechea bisericâ Sfînta Paraschiva, important monument istoric construit din vremea {arului Ioan Asan al II-lea si eu istoricul conditiilor în car a fost gâsit manuscrisul în ziua de 22.XII. 1960.
     4	Vezi çi K. Mircev. 3a e3UKoeeme oeoôeHoemu na HoeoomKpumu (fipaeMeumu ont naü-cmap c.iaefmcKu Qnocmo.icKU — Ehuhcku AnocmoA om XI e. «OiaBHHCKa tJjHJiojiorHA» t. III, Sofia, 1963, p. 81 — 103.