CRONICA
541
neslave de pe lingà Comisia interna^ionalà pentru ALS a fost ales, acum aproape zece ani, acad. Emil Petrovici, care se bucurà de o inaiti apreciere in rindurile specialistilor stràini, printre áltele, pentru vasta sa experien^à dobindità cu prilejul elaborarti Atlasului lingvislic román.
     Dupà discucii indelungate ?i neincheiate incà in mod definitiv asupra caracterului par-ticipàrii unor fàri neslave la elaborarea ALS 1, s-a càzut deocamdatà de acord ca Chestionarul sà fie aplicat in fàrile neslave numai la graiurile slave cele mai vechi si mai interesante din punct de vedere lingvistic. La propunerile fiecàreia dintre comisiile nazionale neslave, se vor face ánchete dupà cum urmeazà: in 7 località^ cu graiuri slave din Austria, in 4 località^ din Italia, in 4 localitàti din Romania si in 8 località^ din Ungaria. Comisia nafionalà romà-neascà pentru ALS $i-a propus sà facà ánchete in urmàtoarele puncte: Poienile-de-sub-Munte (jud. Maramures) — grai ucrainean, Manolea (com. Uide^ti, jud. Suceava) — grai r lise se („lipovenesc"), Clocotici (jud. Caraij-Severin) — grai sirbocroat si Vinga (jud. Arad) — grai b u l g a r. Materialul slav cules in aceste 4 puncte de càtre specialisti din Cara noastrà va putea fi, de la caz la caz, utilizat in comentariile la hàrdile ALS. in ce prívente cartografierea unor fenomene din púnetele slave situate in fàrile neslave amintite, ea se va putea face : fie la cererea comisiilor nazionale slave si neslave respective, fie la propunerea altor comisii, cu asentimentul prealabil si cu participarea specialistilor din fàrile interesate.
     Utilizarea in comentariile la hàrtile ALS a unor date culese pe baza unui extras adecvat din Chestionarul generai in località^ cu graiuri neslave din fari neslave (de ex., din graiurile germane, italiene, maghiare, romànesti) 2 este posibilà, cu colaborarea specialistilor din comisiile nazionale respective. De altfel, in acest scop redactorii comentariilor se vor putea foiosi in bunà màsurà, de datele deja cunoscute, publicate in atlasele lingvistice nazionale neslave, in tratatele si monografiile mai importante privitoare la limbile respective etc.
     7.	In vederea celui de al VI-lea Congres internacional al slavistilor, care se va fine la Praga, in august 1968, participantii la consfàtuire 1-au ìnsàrcinat pe R. I. Avanesov sà pre-gàteascà un referat asupra activitàfii Comisiei ALS, asupra problematicii Atlasului, stadiului lucràrilor si planului de activitate pentru etapele imediat urmàtoare. ìn legàturà cu aceasta, comisiile nazionale urmeazà sà trimità lui R. I. Avanesov datele necesare pentru intoemirea acestui referat. Referatul va fi supus discutei Comisiei la viitoarea sa intrunire, care va avea loc la Budysin (Bautzen), in primàvara anului 1968.
                                                EMIL VRABIE
COLOCVIUL INTERNATIONAL DE LA DUBROVNIK
Comemorarea a 400 de ani de la moartea scriitorului croat Maria Drzic (1508—1567)
     In zilele de 4, 5 §i 6 octombrie 1967 a avut loc ìn Iugoslavia colocviul international consacrat comemoràrii marelui scriitor al Dubrovnikului, Marin Drzié, de la moartea càruia s-au ìmplinit 400 de ani.
     Colocviul a fost organizat de „Matica Hrvatska“ din Zagreb, una dintre cele mai vechi institutii academice din Iugoslavia. Cu o existera de peste un veac, aceasta societate ca çi „Matica Srpska“ — a jucat un roi de seamâ în afirmarea çi dezvoltarea culturii nationale, a literaturii, artelor si stiintei, in perioada cìnd Croatia fâcea parte din imperiul habsburgic, Rolul acestei institutii poate fi comparat cu cel pe care 1-a avut, în aceeaçi vreme, Socie-tatea „Astra“ din Transilvania. ìn prezent, „Matica Hrvatska are filiale in multe orase ale Croatiei, desfâsurînd o prodigioasà activitate culturalâ si çtiintificâ ìn domeniul istoriei, limbii
     1	Vezi, de ex., S. B. Bernstein (Moscova), HecAaenHCKue H3biKU e Oòufec/taeriHCKOM AumeucmuvecKOM arrutace, ìn culegerea de articole OòmecJiaBHHCKHH ìihhtbhcth lecKHH aTJiac* Moscova, 1965, p. 36 — 47, J. H a m m (Viena), OômecnaeHHCKuü AUHzecmuuecKuii amAac u cAaenncxue noceAenun e HCCAaenncKUX, cmpaiiax, t * „ p.	, • Topolinska (Varsovia), /JuaAeKmoAozuvecKue uccAedoeanuh òah amAaca e MH0Z0H3biUH0U cpeoe, t i ., p > . Ernst Eie hier (Leipzig), O eKAfouemtu npeMCHux caobhhckux h3biKoebix meppumopuú e O 6 m e c a a e h h c k u u AUHzeucmunecKiiü amAac, ibid., p. 67 — 74. . . . »
      2	Cf., despre chestionarul pentru localitàfile din tànle neslave, E. Petrovici ?i E. V rabie, In Ugdturi u Atlasul lingvistic, slav, Rsl, VII (1963), p. 187 — 188.