VOCALISMUL NEACCENTUAT TN GRAIURILE LIPJVENE?TI DIN ROMANIA
249
       Ghindâreçti :
      A.	Inainte de consoanä durä, indiferent de calitatea vocalei accentuate: c'ampá, 6'adyùy, de'aHáifbmm'üiuók, n amimifbm', y y ne'apa (< rom. ghionder, te. günder, gonder), ame'apiiÿm', yp3y’asá, d'adw, mn'acAá, d’apMcúm'a, lu'apóy, e'adpó, d’ep'aeá, m'ayá.i'u, ó'ayám' etc.
      B.	înainte de consoaná moale, ín íunctie de calitatea vocalei de sub accent:
      Sub accent se aflä u: 6'a:t'Ú3n'u, naô'ay'ùm', 3b' _a'ük'ú, côvA'ad’ÙM, Kun'am'ÚM, c'ad'ÙM, na iay'ÚM, nau'a.i'ù, üaK'ÙM, Hepm'an'ÙHKa, n'ep'en'aj'imi’a, pacnap'ad'úji'u, Kam'ap'ùna etc.
      Sub accent se aflä a: d'am'áM'u, 3M'aüà, y.i'ad'ám\np'un aïu'àiiyi/a.
      Sub accent se aflà y: cM'aüyc’
      Sub accent se aflä ’o: c'uem'óp, c’u.t'ómK'u, e'ep'óyKa, üeüó, 6'ep'óm', d'em'ÔHKa, h'u c'óm, np'uh’uec'óm\ m _c'ap'ómKii, e'a3'óm\ c'ük'óm, e’ad'óp, 3'a.í'óiibi, n'aKJi’ôÿKa, np'ad'ÔM, ru'am'ÔM, cm'aüórríec’ etc.
       Sub accent se atlâ e: ii'uà'é.i', c'uô’é, d'um’eù, c'ej'é, nayp'uñ'én'uüa, ji’ee’án'e, m’uh’c, cm'ueH'é. etc. Am notât în acest caz çi douâ cuvinte in care în loc de u,e în prima silabâ protonicä am întllnit a: nay.i'ad’é.i, na c'a.i'é.
      Lespezi:
      A.	înainte de consoanä durä, indiferent de calitatea vocalei de sub accent: c'ajtô, d'apyicá.i, ûaeô, A'aoicdm', c’apnÓM, np'ue'asÚA, ùaMy, p'adÚM'u, p'amxáM'u, ce’amóúe, pbcn'ac-jt'ún¡\ n'iw'aeóm'i'uK, c'ohó ÿ, n'axaim'uK, d'up'aatÿiuKy, y bip'asá, ñ'adáuibi etc.
      B.	înainte de consoanä moale, în func^ie de calitatea vocalei accentuate:
      Sub accent se aflä u: d'am'ùiuK'u, me'uc'oa'ùa'uc', nbpb3d'aA'ÚA'u, cm'üh'ùa'u etc.
      Sub accent se aflä a: ribyA’ad’ám, aód'aA’áüeM, ame'av'áüy.
      Sub accent se aflä o: 'fap'an'ó.
      Sub accent se aflä ’o'.yn'ep'óm, n'uk'óm, cm'ux’óm, 6’ucp’ÓM, tì'eò'ópx'u, üeüó, pa3e'ed'ÓM, Hbn'ax’ÓM, Hbin’ap'óm, m'aA'ÓHKa etc.
      Sub accent se aflä e: ò'um'éù, yA'ud'éA’u, nA'uM'én'uK’u, HbA'um'éAa, c'uò'é, c'eA'e etc_
     8.0.5. Graiul de la Carcaliu are un sistem derivai din cel descris in paragrafai anterior. Träsätura sa proprie consta in consecventa modului de pro-nuntare a vocalelor neînchise înainte de consoane moi (vezi modelul 2 m). Tipul acestui vocalism poate fi ilustrat in urmätorul tabel :
                  I	în prima silabä protonicä
 Vocala de sub accent----
                              înaintea consoanei dure I Inaintea consoanei moi
H(bl) a a        
y     a a        
0     a a        
a     a a        
’0      a        
e       h(h ), e 
     Observäm, deci, cä vocalele neînchise se pronuntä a înainte de consoanä durä (indiferent de calitatea vocalei de sub accent) si înainte de consoanä moale (cind sub accent se aflä vocalele u, y, 0, a si ’0) çi ca non-a, atunci cind sub accent se aflä vocala e1.
      1	Existenta unui asemenea model de vocalism protonic în graiurile rusesti este menzionata ìn PyccKan òuaAeKtnoAoaun, Moscova, 1965, p. 55 (vezi modelul asimilativ-disimilativ 1.4 m).