INFLUENTA LIMBI! ROMA1NE ASUPRA LIMBII UCRAINENE
121
toriul graiurilor ucrainene de sud-vest trebuie despàrtità de cea a termenilor comuni de origine rcmàneascà, ea fiind o alta problema.
    In cazurile insà in care nume comune ucrainene de origine romàneascà, cum ar fi, de pildà, strùnga, màgura sau kotyba, existà la ucraineni fi ca topo-nimice, eie trebuie incluse in listele de ìmprumuturi, cu mentionarea faptului cà se folosesc fi ca toponimice. Afa am procedat in lista de imprumuturi din lucrarea de fata (p. 129 f. u.).
    III.	CUVINTELE DE ORIGINE ROMÀNEASCÀ DIN LIMBA UCRAINEANÀ
     Acest capitol, cel mai intins, trateazà 3 probleme principale : 1. Adaptarea foneticà si morfologica a imprumuturilor ; 2. Lista alfabeticà a imprumuturilor (impreunà cu variatitele si derivatele lor) fi 3. Prezentarea tematica a imprumuturilor. Le vom expune in aceastà ordine.
   1.	ADAPTAREA FONETICA SI MORFOLOGICA A IMPRUMUTURILOR
a)	ADAPTAREA FONETICA A IMPRUMUTURILOR
Vocalismul (§§ 8—17)
    § 8. Rom. a, accentuai sau neaccentuat, ramine a fi in ucr. Ex. : rom. balt> ucr. bdlec', rom. pop. gdurà > ucr. gdvra, rom. gàzdà > ucr. gazda, rom. gorgati > ucr. gorgati, rom. grdpà > ucr. grdpa, rom. cldcà > ucr. kldka etc. ; rom. dial. anteréu > ucr. anterév, rom. dial. paftàli > ucr. paftdli, rom. dial. prajinà > ucr. prazyna, rom. dial. a samanà > ucr. samandty etc.
    § 9. Rem. à, accentuai sau neaccentuat, devine in ucr. e. Ex. : rom. flàcàu > ucr. flekév, rom. dial. hàrgàu > ucr. hergév, rom. màldi > ucr. melaj, rom. dial. rdzàs > ucr. rezés etc.
    Despre rom.-a (in pozitie finala), vezi § 27.
    § 10. Rom. e, accentuai sau neaccentuat, ramine e fi in ucr. Ex. : rom culésà > ucr. kulésa, rom. dial. léuurdà > ucr. lévurda, rom. négurà > ucr. négura etc.; rom. nepót > ucr. nepit, rom. a rumegd > ucr. rumegdty, rom. oàre > ucr. vare etc.
     § 11. Rom. i se mentine in ucr. ca i, sau trece la y (i). De regulà, i se mentine. Ex. : rom. bir > ucr. bir, v. rom. dial. frdmbie > ucr. frembija, rom. dijnia > ucr. dizma, rom. venit > ucr. venit, rom. albi e > ucr. vdl'bija etc.
     Ìntr-o serie de cazuri, mai ales dupà r, care in graiurile ucrainene este dur,
i	trece lay. Ex. : rom. fried>ucr. fryka, rom. grindd> ucr. gronda, rom. arici> ucr. jar$c, rom. dial. macris> ucr. makrfóetc. Dupà alte consoane : rom. àfind
>	ucr. jafyna, v. rom. a demicd> ucr. demykdty, rom. colibà > ucr. kolyba etc.
    Adesea, trecerea lui i la y este rezultatul analogici cu diverse sufixe ucrainene care au in ccmponenta lor vocalay. Ex. : rom. farina > ucr. caryna, nu numai din cauza lui r, ci fi pentru cà in ucraineanà sint freevente cuvintele cu sufixul -yna ; rom. comarnic > ucr. komdrnyk, prin analogie cu sufixul ucr. -nyk ; rom. cirlig > ucr. gyrlyga, rom. dial. mamaligà > ucr. mamalyga, prin analogie cu cuvintele formate cu sufixul -J'>ga ; rom. alt ita > ucr. altyc'a, rom. berbenità > berbenyc'a, rom. galitd > ucr. gdlyc'a, prin analogie cu cuvintele formate cu sufixul -jJc'a (cf. fi § 21).