260
T1BERIU PLETER
Pelnàr, 77 ani, miner pensionar ; IV — Josef Mleziva, 53 ani, agricultor ;
V	— Jan Svoboda, 60 ani, agricultor ; din Sumita : I — Pepka Suchojc, 54 ani, casnicà ; II —Anna Draksl, 64 ani, casnicà.
    Pìnà in urmà cu cìtiva ani, graiurile cehe vorbite in Banatul de sud nu au fost studiate. Ìn anii 1962 $i 1963 au apàrut douà lucràri care trateazà despre unele aspecte ale graiurilor cehe bànàtene, datorate lui Slavomir Utèseny 1 $i Gheorghe Ciplea 2.
    Cele douà lucràri deschid drumul ìn cercetarea acestor graiuri. Cìteva date lingvistice sumare, cu caracter pur informativ, pot fi intilnite ìntr-o lucrare mai veche a lui R. Urban3.
     In privinta datei venirii $i stabilirii populatiei cehe in Banatul de sud existà o literaturà relativ bogatà4. Lucràrile cehe despre aceastà populatie oferà indicatii pretioase privitoare la locurile ei de ba^tinà5. Analiza ling-visticà a acestor graiuri ne aratà cà regiunile din Cehia din care au venit strà-mosii actualei populatii cehe din Banatul de sud sint ìntr-adevàr cele pe care le mentioneazà cercetàtorii cehi, ìn primul rind R. Urban.
     Dupà cum se va vedea in lucrare, ìn graiul fiecàreia din cele cinci comune anchetate coexistà douà sisteme dialectale — dialectul ceh centrai $i dialec-tul ceh sud-vestic. Elementul dialectal ceh centrai este predominant la E. — din care cauzà graiul vorbit ìn aceastà comunà este mai apropiat de limba cehà literarà, iar elementul dialectal ceh sud-vestic este preponderent ìn graiul tuturor celorlaltor comune cu populatie cehà din Banatul de sud (Girnic, Ravensca, Bigàr, Sumita).
VOCALISMUL
    1.	Cantitatea vocalici. Ìn graiurile cehe bànàtene se mentine deosebirea dintre vocalele lungi si cele scurte. Alàturi de vocalele lungi si scurte existà, de asemenea, vocale cu semilungime s, apàrute ìn urma tendintei de scurtare a vocalelor lungi si, mai rar, ca urmare a tendintei contrare de lungire a voca-lelor scurte: votàceji seno (E.II) „intorc fìnul“, bózi duha (E.ll)/bózi dulia (E.I.IV) „curcubeu“.
    Vocalele lungi pot deveni prin scurtare nu numai vocale semilungi, dar §i vocale scurte: chlif (S.I, II) „grajd“, musim (E.II) „trebuie“ (pers. 1 sg.), mnesic (E.II) „lunà“, zizen (B.IV) „sete“. Dupà cum remarcà Gh. Ciplea7,
     1	Slavomir Utésenv, O jazyce (eskvch osad na jihu rumunského Banàtu, « Cesky lid », nr. 5, 1962, p. 201 -209.
     2	Gheorghe Ciplea, Cantitatea vocaìicd in graiurile cehe din Banat, Rsl, VII, 1963, p. 211—218.
     3	R. Urban, Cechoslovdci v Rumunsku, Bucure^ti, 1930.
* Vezi lucrarea Teodorei Alexandru, Istoriali asezàrii cehilor in Banatul de sud
(Rep. Socialista Romania), Rsl, XII, 1965, p. 139 si urm.
     6 R. Urban, op. cit.; J. Schlògel, Déjiny le^hych osad v rumunském Banale, extras din « Naie zahraniii », VI, 1925, p.
      6	Pentru indicarea semilungimii vocalelor folosim seinnul '.
      7	Op. cit., p. 215 ?i urm.