56
STANISLAW GOGOLEWSKI
    E1 se deosebefte de sistemai corespunzator al 1 inibii polene literare1 prin prezen {a fonemului vocalic mediai inchis / y / fi prin absenta vocalei nazale / q /.
    Vocala y in polona literarà este considerata de majoritatea lingvistilor ca variantà pozitionala a fonemului / i / dupà consoanele moi2. Alta parere exprimà Przemyslaw Zwolinski3. E1 considera cà vocala y capata valoare de fonem dupà consoanele labiale. Dupà pàrerea lui, consoanele labiale ale polonei literare nu pot fi palatalizate decit inaintea vocalei i, iar ìnaintea altor vocale nu apare decit seeventa labialà-\-j, in care palatalizarea labialei este redundantà. De aceea deosebirea intre cuvinte ca : byé ‘a fi’ bic ‘a bate’, pii ‘a bàut’ pyl ‘praf’ etc. constà in opozitia fonologicà intre / i / fi / y /, labialele palatalizate inaintea lui / i / fiind variante pozitionale ale corespondentelor nepalatalizate.
    Defi interpretarea fonologicà a labialelor palatalizate fi a vocalei y propusà de Przemyslaw Zwolinski poate sà trezeascà indoieli in cea ce privefte polona literarà \ ea este in generai admisà in interpretarea sistemelor fonetice fi fonologice ale dialectelor poloneze care sint sau au fost in contact cu limba ucraineanà 5.
    Afa dar, in graiul polon cercetat, independenta fonologicà a lui / y / reiese din urmàtoarele perechi de opozitii : / babi / (dat. sg.) —■ / baby / (genit. sg.) ‘baba’ ; /pisk/ ‘piuit’ — /pysk/ ‘bot’ ; /vi/ ‘el ftie’ /vy/ ‘voi’.
    In ceea ce privefte fonemul IqI acesta apare in polona literarà numai la sfirfitul cuvintelor 6, pozi^ie in care in graiul cercetat si in alte graiuri polone de est7 apare vocala or alà lo/.
    Uneori e accentuai este pronuntat ca un sunet mai deschis, intermediar intre a fi e. Il notàm cu simbolul à : backa. ‘butoi’, càbyr ‘ciubàr’, bràxac ‘a minti’ (àkac ‘a aftepta’. Vocala y in pozitie accentuatà poate fi pronuntatà ca un sunet intermediar intre y fi e. Il notàm cu simbolul è : bèlam ‘am fost’, léSka ‘lingurà’, rènyk ‘tirg’, ‘piatà’, falSèva ‘falsà’. (In ceea ce privefte aparitia acestui fenomen in graiul locai ucrainean, vezi mai jos 2.2.1).
    1.2.2.	Ceea ce deosebefte net sistcmul vocalic al graiului de la Cacica de cel al polonei comune fi al graiurilor polone care nu au intrat in contact
      1	Cf. Z d z i s 1 a w S t i e b e r, Historyczna i wspólczesna fonologia jqzyka polskiego, Var-*70 via 196<ì, p. 44 ; E d w a r d Stankiewicz, The Phonemic Patterns of the Polish Dialects.
A Study in Structural Dialectology, in For Roman Jakobson on the Occasion of His Sixtieth Birthday, Haga, 1956, p. 219; T a d e u s z M i 1 e w s k i, J(zykoznawstwo, Var?ovia 1965, p. 215.
     3	Z. S t i e b e r, op. cit. p. 49 §i urm. ; Karel Horàlek, V vod do studia slovansych jazyku, Praga 1962, p. 409.
     3	Stosunck fonemu y do i w historii jfzyków slowianskich, in Z polskich sludiów slawistycz-nych, Var^ovia 1958, vol. I, p. 52—60.
     4	Pronun^area labiali ? este considerata dialectalà. Cf. Z. Stieber, op. cit, p. 107—108; E. Stankiewicz, op. cit., p. 522.
     *	Cf. Stieber, ibid. ; Jan Ztlynski, Opis fonetyczny ifzyka ukraitiskiego, Cracovia, 1932 p. 60: «Promulgare;! cuvintelor poloneze ca miasto, piasek, b[aly, viara... se aude de obicei in rostirea ucrainienilor vorbind polona sau in pronun^area polonezilor din „Kresy» (sub in-flune{a limbii urcinene)".
    *	E. Stankiewicz, op. cit, p. 525.
7	Stanislaw Urba>iczyk, Zarys dialektologii polskiej, Varsovia 1962, p. 28.