94
MAXIM SL. MLADENOV
     19.4.	în graiul din Novo Selo se întîlnesc la început de propozitie forme pronominale scurte sau forma neaccentuatä a verbului auxiliar s’âm ‘a fi’ lucru stràin limbii bulgare comune. Iatä cîteva exemple : ie imálo ednô vrêma ieddn tovék ; su odili präz sve iza fia na su naslí nísta1 ; ga térâiu úfiole ;
i	uzóu da im ráboti ; im dádou sve sto imäsäu.
    I.	Bärbulescu se opreste si el la acest aspect al influentei romànesti asupra graiului din Novo Selo 2. ìn aceastä privintä facem ìnsa unele rezerve, càci un fenomen asemänätor se intilneste ìn graiurile macedonene, cìt si ìn limba macedoneanä literarä 3. Este deci posibil ca in cazul de fatä sä fie vorba de unul din múltele elemente macedonene ìntìlnite in grai, aduse de populatia care a venit din Macedonia. Desigur, la pästrarea acestora un roi important 1-a jucat si influenta româneascâ, consolidîndu-le în structura complexa a graiului.
    19.5 Tot ca influenta româneascâ ar putea fi socotite çi constructiile sintactice formate cu participiul trecut pasiv in locul participiului trecut activ : Säm légnut fio búrtu, sam sédnut nä stolícu etc. Fenomenul este larg räspindit in graiurile bulgâreçti tracice si in cele din Rodopi4.
     19.6.	Unele particularitäti in topica, de pildä açezarea determinantului in urma determinaiului, se poate datora, de asemenea, influentei româneçti : A samo u iednú iízicu su naslí iednogá zméikla sk’ópoga5. Prezintä Ínteres si urmätoarele exemple : Cä líznam kotàl, goléminâ ; dà dokdràm ovdéka kotál etc., in care determinantul este articulai çi locul lui dupä determinai anuleazä regula generala, potrivit cäreia întotdeauna se articuleazä numai prima parte a constructiei determinat déterminant (cf. kon — kon’at dar b’al kon — beliiat kon). Exemplele de mai sus aratä cä fenomenul este secundar çi de data mai recenta. Iv. Gäläbov, care a retinut din textele date de St. Mladenov numai un singur exemplu de astfel de constructii, a râmas surprins 6 de regu-laritatea fenomenului. Färä discutie, se poate sustine cä nu este vorba de cazuri izolate, ci de un fenomen eu totul normal.
    19.7.	Iv. Gäläbov 7 explicä prin influentä româneascâ freeventa folo-sirii pronumelui demonstrativ, care de fapt se aflä la granita dintre pronume si articol, foarte apropiat de articolul románese cel. El are in vedere urmätoa-rea întrebuintare 8 : Saló ot kudé ie bilá, tai ¿and käid ie vidélo, kà toi daté iim näfiräilo tàkvù dobrimú, iiskdli da ga nâprdin goldmào u toi saló 9.
     1	Cf. St. Mladenov, op. cit., p. 500.
     3	Cf. I. Bärbulescu, op. cit., p. 100.
     3	Cf. Bl. K o n es k i, rpaMamuKa Ha MaKedoHCKUorn .lumepamypeu ja3UK, de.t. II, Skoplje, 1954, p. 98.
     4	Cf. St. Mladeno v, ÍIpuHOC KbM myneane na ñb.u'apcKitme loeopu e mmomia u 3a-nadua TpaKu.i, in «TpaKHñCKH côopHHK» nr. VI. p. II, Sofia, 1935, p. 104—105.
     5	Cf. St. Mladeno v, Kb.u «bnpoca 3a e3UKa u naifuona.tHama npunaùe.îeyKHocm na Hoso ce.io (BuduHCKo), p. 499—500.
     8	Cf. Iv. Gäläbov, rjpoô.ieMbtn 3a UMena e ób.¡¿apcKU u pyMbiiCKU ejitK, Sofia, 1962, p. 109.
     7	Cf. Iv. Gäläbov, op. cit., ibid.
    8	Cf. St. Mladenov, KbM «bnpoca .... p. 501.
    *	Cf. Ol. Jasa r-N a s t e v a, MaKedoncKume kü.iku om mypcKuom ja3UK, în «Ma-KeaoHCKH jaîHK», t. X1II-XIV (1962); 63, nr. 1—2, p. 109—118, în care se dau bogate indicagli bibliografice.