62
STANISLAW GOGOLEWSKI
alcátuite cu verbul auxiliar byc’ la timpul trecut cu functie de mai mult ca perfect1 çi conditional trecut :
    bapc’a juz byla untarla, jak ja pSySla do s'eia ‘bunica murise, cînd am venit in sat’ ;
     bo un juS s’i ty$ byl zakoxal u n’o ‘câ çi el se îndrâgostise de ea’ ; jagbys’ byla posla ze mno do l’asa, bylibys'my pozb'irali vjency afynuf ‘dacâ te-ai fi dus cu noi la pàdure, am fi cules mai multe afine’. Aceste forme, datoritâ aparitiei lor sporadice çi inconsecvente, râmîn în afara sistemului.
    1.5.	Propozitiile coordonate sînt adesea legate între ele cu ajutorul conjunctiei ucrainene ta, càreia i se adaugà de fiecare data, conjunctia i : a potym pSySyt dySc ta i skun'lyla s’i praca 'si apoi a venit ploaia si munca s-a terminât’ ;
     pili j&ystUi ta i jedli kolo stola ‘toti au bàut çi au mîneat la masâ’. Conjunctia ta i este folositâ, de asemenea, în interiorul propozitiei dezvol-tate :
     potym daji s’i jidzcn’i ta i vutki, ta i prazytury ‘apoi se dâ mineare si vodca. $i pràjituri’.
    Am notât cîteva cazuri de folosire a prepozitiei od cu sensurile pe care le are prepozitia româneascâ de :
     polli do tyjatru od laïik ‘s-au dus la teatrul de pàpusi’ (cf. poi. lit. Poszli do teatrn lalkowego 11 kukielkowego) ;
    ja bedym zabita od negò ‘voi fi ucisá de el’ (pol. lit. Bede zabita przez niego) ;
     s’i zakoxal ot tego sofera ‘s-a îndrâgostit de acest sofer’ (poi. lit. Zakoclial sie w tym szoferze).
     Este des întîlnitâ folosirea numeralului jedyn ìn rolul pe care ìl are articolili nehotàrît un în limba romàna sau ein în limba germana : byl ras jedyn Kon’ik polny i jedna murafka ‘a fost odatà un greier si o fumica’ (cf. poi. lit. Byl sobie konik polny i mrôwka).
    1 6. Numârul împrumuturilor lexicale în grai este mult prea mare ca sà poatà fi discútate aici în mod exhaustiv. în mod practic el este nelimitat çi aceasta decurge din faptul cà într-o comunitate polilingvà, atunci cînd vor-bitorul un-çi poate aminti cuvîntul corespunzâtor din limba în care vorbeçte în momentul respectiv, este permis fiecare împrumut „ad hoc“.
    Ne vom ocupa în continuare numai de acele împrumuturi lexicale care s-au fixât în sistemiti graiului. Locul pe care împrumuturile îl ocupâ în sistem este indicai de aparitia acestora în sfere asa de “închise“, aie vocabularului ca, de ex., denumirile pàrtilor erpului, grádele de rudenie si aliantâ, numele de animale domestice çi sàlbatice etc.
    Denumiri de parti aie corpului, de ex. : xuby ‘buze’ (ucr. zyòu, poi. lit. wargï) ; jasna ‘gingii’ (ucr. nata, pol. dzia’sla) ; brova ‘sprînceanâ’ (ucr. ópoea, poi. brew) ; n'ixc'i ‘unghii’ (ucr. nuema, poi. paznokcié) ; pleska (din rom. ple§ folosit în sensul de ‘chelie’, poi. lysina).
     1	Cu toate cà in istoria limbii polone sint atestate forme asemànàtoare ale mai mult ca perfectului (cf. Klemcnsiewicz §i al^ii, op. cit., p. 373), acestea au fost proprii numai stilului càrturftresc introduse. probabil, sub influenza limbii latine.