320
PANDELE OLTEANU
Aceeasi topica are si conjunctia radma pretioasà prin raritatea ei tbso neprijem-lesi spasenija radma nasego (246 r) „de ce nu primevi pentru mintuirea noas-trà"?.. Nu sìnt atestate conjunctiile cauzale nebonb, céSta. Existà ìnsà particula ti cu sensulde ,,$i“ etc. care caracterizeazà limba lui Ioan Exarhul : rie vbzide na ognbtioQe kolesnicq.. ti rece Simon »(243 v) „cares-a inàltat ìntr-o tràsuricà de foc... si zise Simon“.
     Interjectia seze „iatà“ e foarte frecventà.
     Unele cuvinte au in limba lui Ioan Exarhul sens special. De ex. skoncatis$ „a se ìmplini, a se ìnfàptui“—nu „a se termina“. Ìn alte versiuni ii cores-punde isplbnilisg: kde se bi slovo skoncelo? (246 v) (ispplbnitse) undes-arinfdp-tui cuvintul?. Sau. : ... skoncaelb déla (241 r) „va ìndeplini faptele". Propozitia prò kom sg skoncaet — e tradusà in alte versiuni tot din Efrem Sirul : pri kym isplbnitsf „prin cine se va infàptui". Ioan Exarhul foloseste verbul vbstati „a se scula“ cu sensul vechi specific slavei morave de „a invia" : cetvrbtii denb vbsta (247 v) „a patra zi a inviat“. Si : „ i syna ej iz mrtvych vbstavi ,,$i pe fiul d 1-a inviat (sculat) din morti. Istrébiti are acelasi sens ca trébg tvoriti din slava morava, adicà „a jertfi, — a face ceea ce e necesar pentru ìmpàcarea zeilor“. De aci s-a dezvoltat sensul „a ispàsi, a se pocài", care e dar in fraze ca aceasta din Ioan Exarhul: „... préstgpleme Adamovo kto istrébitb — si pàcatul (crima) lui Adam cine o va ispani?.
     Ioan Exarhul spune tvarb bytia — fata existentei, fàptura, ìn loc de mitb din alte versiuni: prézde ot tvari bytia (242v). Si: prézde daze nebystb mirb (Ms. 138, f. 284) „mai inainte chiar de a fi lumea“. — Ioan Exarhul foloseste des pron. sb — „acesta“. Ex. videvb sb (243 v) „a vàzut aceasta“; Sb est vbzvelb na vysotg „acesta a ràsunat ìn inàltime“. Sb bo edinb vladetb—,,cà acesta singur stàpine^te".
     A redat stilul cald, apropiat al lui Efrem Sirul. Foloseste dialogul cu multe vocative — ca : A ne glagoli Petre \ stvorinib tri séni, ni rbds... „Si nu vorbi Petre : voiu face trei colibe, nici nu spune“ Sau: TbciQ ne reky seze vizdb Si-mone, sènb... „Mumai nu spune : Iatà Simone, vezi coliba..."
    Ioan Exarhul foloseste adresarea — bratie — „fratilor“. Nb Sb B~b bratie, dvé estestva imy Vb eding ypostasi (247 r). „Dar acest Dumnezeu fratilor, are douà firi ìntr-o singurà ipostazà“ Aceastà propozitie o regàsim si ìn omilia despre Ioan Evangkelistul sau Teologul.
     Astfel de adresàri sìnt =ii la Efrem Sirul si la alti predicatori. Ioan Exarhul are o exprimare aleasà uneori plasticà : „nicbsoze zemnago pomysléj no goré mysli, vysokaago isti... kako estb namb zdé dobro ideze zmii vbsvistavb (245 r) „ Sà nu te gìndesti la nimic pàmìntesc, ci sus, gìndeste-te sà ajungi la ìnàl-time... Ce bine e de noi aici unde sarpele a suerat“.
    Incontestabil, cà Ioan Exarhul era nu numai un càrturar mare, dar $i un scriitor si un vorbitor talentai. Traducerea sa e creatoare. Redà comparatine in toatà valoarea lor poeticà. Astfel vorbind despre Ilie si Ioan spune :
    ize vbzyde na ognbngg kolesnicg vbzlegéago na prbsi plamennyg (f. 243 v) „...care s-a inàltat cu o tràsuricà de foc, sezìnd pe sìnul flàcàrilor“. Partea aceasta nu existà in textul evangelic despre schimbarea la fatà (Matei XVII, 4, Luca, IX, 33).