394
LUCIA DJAMO-DIACONITA
iMTiVdJKHH'k sau wt KiTiiHdTSpKi (f. 96v) etc., scrise de aceeaçi mînà si cu aceeaçi cernealâ.
    O	altâ dovadâ o constituie faptul câ la fílele 7 —9 este un text románese cursiv, cu litere chirilice, intitulât „Tâlmâcirea râteptului de elecusir (sic — pentru elixir) ce s-au gâsit în hîrtiile doctorului celui vestit de Svetia, Per-metie, dupâ moartea sa“.
    3.	Ms. miscelaneu 641 cuprinde un vocabular greco-rus si ruso-grec, texte greceçti religioase eu traduceri ruseçti çi retete medicale. Dateazà din sec. al XIX-lea, se caracterizeazâ prin trâsâturi slave de râsârit çi este scris în Moldova, de un moldovean \ probabil dupa un original rusesc. Originea romana a copistului se dovedeçte prin numeroase elemente româneçti stre-curate în text, din care mentionâm cîteva : mpaea Koda tuopuueuAop (f. 42v) eoÔKu de dpootcdu (f. 43r), ana de nyyoca (f. 73v) ; nanadue (74r) eaAÔUHap... cbMUHya de unb (72r) : Kopenb yp3ui<u (74r) ; omb eajtôunape (82r) etc.
    Din punct de vedere al locului în care s-au scris aceste trei manuscrise, ni se pare clar câ toate au fost copiate în Moldova si de câtre moldoveni, probabil dupâ modele ucrainene.
    în ceea ce priveçte continutul si modul de prezentare a indicatiilor tera-peutice, un studiu comparativ, fie si sumar, aratâ clar câ textele medicale din ms. 498 çi 573 sînt aleâtuite dupâ acelasi principiu al prezentârii unui catalog de plante cu virtutile lor medicale, în timp ce ms. 641 se prezintâ ca un text diferit, pe care 1-am putea denumi mixt, contaminat, deoarece cuprinde atît retete medicale pentru diverse boli, cît si unele plante medicinale eu uti-lizarea lor.
    Deçi în aceste manuscrise se cuprind si alte retete practice, precizâm câ nu sînt intercalate, ci apar în capitole separate.
    Aleâtuite pe baza aceluiasi principiu, mss. 498 si 573 prezintâ foarte mari asemânâri si uneori chiar identitâti, dar si unele deosebiri, nu atît în ceea ce priveste esenta continutului ci, în special, în ceea ce priveste extinderea care se acordâ uneia sau alteia dintre plante, eu precizarea câ, în ms. 573, unele capitole nu numai câ sînt mult mai detaliate, ci folosesc si o terminologie mai nouâ, cum ar fi : ¿¡SAtr.wd (f. 50, 70v) ; t ictHnïa (sic) (f. 51v) dar corect la 70v ; 4sfKpy (f. 28v) ; a^okt'k (45r) HH:Tps.utHTd (45v) ; aiiTeia^... ahcthaïo-KdHda (f. 45v) ; diiÉTHT'K (f. 47v) etc.
  Ms. 498 çi 573 prezintâ de asemenea unele fragmente de capitole aproape identice eu ms. 740, dar si anumite deosebiri inerente celor trei secóle care se interpun. Unele asemanâri sînt atît de mari, încît par o reproducere a textului din ms. 740 si ne duc la ipoteza câ, cel putin partial, la baza mss. 498 si 573 a stat un text similar celui din ms. 740
    Spre edificare prezentâm paralel cîteva exemple 2.
     1	Autorul Catalogului de manuscrise din Biblioteca Academiei R.S.R. il consideri ca scris probabil In Rusia, dar arguméntele noastre le consideràm concludente spre a dovedi cà a fost scris in Moldova, de un moldovean.
      2	Restrlngem comparala la acele piante care figureazà in ms. 740.