GRA1UL MORAVO — SLOVAC DIN CLOPOD1A (BANAT)
289
interioarä avem forme cu aj fata de ej din limba literara. De ex. iekajte „astep-tati“ (imperativ), najvic ,,cel mai mult“, najmlad(t)sì ,,cel mai tinär“
    7.	ín graiul din Clopodia, ca si aproape in toate graiurile morave de est, o in pozitie initialä apare farà v protetic (in cuvintele incepatoare cu o : ona li:cila“ ea a vopsit (a dat cu var)“, on ' i su: ei sint“, odpoledna „dupä amiazä", otelenu : krawu „vaca a fata“, okov „gäleatä“ 2.
    B. Sistemul consonantic. Este aproape identic cu cel din graiurile cehe <lin Cehia si limba cehä literarà.
    Una dintre caracteristicile cele mai pregnante ale consonantismului graiurilor morave de est este pästrarea lui si : esce su : takove „incä sìnt din acestea“, iscerka „sopirla“, séetka „perie, pensulä“, pu :scat „a da drumul, ica :va „sevä, sue, zeamä“ 3.
     in textele din secolul al XVI-lea sìnt atestate numai forme cu St'. Alàturi de aceste forme s-a mentinut mai consecvent in graiurile räsäritene si forma in Se pina azi. Sporadic apar $i in unele graiuri cehe propriu zise.4
    C I Din morfologie, ne vom referi la declinarea nominalä, pronominalä, si adjectivalä (adjective cu forma scurtä), numerale ordinale, subliniind fórmele cazului acuzativ §i instrumental sg. feminin.
    1.	Fórmele in -u apar la substantívele de tipul psen ' icu, kukuficu, care se declina dupä duse — dusu (acuz. sg.). La aceastä categorie de substantive desinenta cazului acuzativ sg. -u provine din q slav comun *.
    2.	De asemenea la pronumele personal persoana a III-a sg. feminin ona „ea“ apare aceea^i desinenta la acuzativ sg. ex. na n ' u „pe ea“, iar forma de instrumental sg. a pronumelui personal pers. I-a semn ' u „cu mine“ (aceasta pare a fi dupä ona de la acuzativ sg.). in limba cehä modernä acuza-tivul sg. al substantivelor feminine are desinenta i/i fatä de vechiul ceh u¡ú ex. dusi pentru dusu6. Acelea^i desinente in -u apar la pronumele posesive persoana I-a si a II-a feminin la acuzativ sg. nasu, vasu (cf. mai sus).
    3.	Adjectivele feminine au aceea^i desinentä -u, de ex. : otelenu : kra :vu (acuzativ sg.).
    4.	La numeratele ordinale genul feminin de asemenea apare -u la acelasi caz ; ex. : druhu „a doua“, stvrtu „a patra“, pa :tu „a cincea" etc.
    II.	Cit priveste flexiunea verbalä ne vom referi : la fórmele verbului b$t „a fi“ ale indicativul prezent, care ne fac sä repartizäm graiul din Clopodia
    1	Vezi Jan Gebauer, op. cit. I, p. 133 ; F rantUek Tràvnfèek, Historickd mluvnice leskoslovenskd, p. 76; Miroslav Komirek, Historickd mluvnice leskd, I, Hlds-koslovi, Praha, 1958, p. 156.
     2	Cf. A. V a s e k, loc. cit., p. 395; Jaromir B é 1 i 4, op. cit., p. 13, 104 ; V. Vàz n y, Ceskoslovenskà nàteli, p. 4.
      3	Grupul Sc are origini diferite Sc < stj ln pu : Slat ,,a da drumul“ a läsa", Sl poate avea la bazä skj, sc etc.
      Pinä in sec. al XIV-lea Sc se mentine in textele cehe vechi aläturi de St’. Numai dupä douä secole apare forma St’.
     4	In graiurile hodene s-au pästrat pinä nu demult forme ca Stesti „fericire, noroc" (conf. V. Vàzny, op. cit., p. 80—81) ; Jan Gebauer, op. cit. I, p. 522 ; Frantiäek Tràvni-
4	e k, op. cit., p. 145—146; Sla vomir U t è S e n op. cit., p. 206—208.
     5	Cf. Jan Gebauer, op. cit., III, Tvaroslovi, 1 Sklonovdni, p. 206.
     6	Vezi Jan Gebauer, op. cit., I, p. 46.
19	— 1003