CONTRIBUTI! LA STUDIUL LITERATURII OMILETICE
309
    Cullila pentru „Schimbarea la fajà“ sau Preobrajeaie“. „Schimbarea la fata“ a lui Isus, despre care ne relateazà evanghelia (Matei XVII, 1, 8 fi Luca IX, 28—38) cà s-ar fi petrecut pe muntele Taborului in pre-zenta lui Petru, Iacov fi Ioan, se sàrbàtorefte de bisericà la 6 august. Pe tema aceasta s-au scris mai multe omilii. Una din eie, larg ràspindità in lumea slava, se atribuie de peste o sutà de ani lui Icsn Exarhul, mentio-nat in titlul omiliei respective ca autor sub numele de loan Prezviterul. A descoperit-o O. Bodjanskij ìntr-un manuscris de la sfirfitul sec. al XV-lea. Slavifti ca E. Petuhov au observat cà pe unele copii ale omiliei pentru „Preobrajenie“ este indicai ca autor Ioan Exarhul Copiile sint nume-roase si se dateazà din secolele XIV—XVII-lea. O. Bodjanskij considera cà omilia aceasta apartine neìndoielnic lui Ioan Exarhul. Ca dovadà ar fi limba fi compozitia, care sint la fel cu ale cmiliei la Inàltare. Copia editatà de 0. M. Bodianskij ìncà din 1848 are titlul : Cuvintarea lui Ioan Prezviterul la Schimbarea la fata a Domnului Dumnezeului si Mintuitorului nostru Isus Hristos2. Omilia aceasta se pàstreazà fi in Sbornicul lui Gherman, sub titlul Cuvintarea lui Ioan Prezviterul la Schimbarea Domnului la fata3. Versiunea aceasta pàstratà la noi este mai veche fi mai compietà decit cea publicatà de O. Bodianskij. De aceea Academia de ftiinte a R. S. Bulgaria, a hotàrit sà o editeze integrai impreunà cu panegiricul despre Ioan Teo-logul ca opere originale fi foarte importante ale lui Ioan Exarhul 4.
    in afarà de specialistii bulgari au considerai pe Ioan Exarhul ca autor al omiliei pentru „Preobrajenie“ fi slavifti cehi ca V. Vondràk, care a studiat temeinic limba operelor lui Ioan Exarhul 5. Vondrak s-a limitai ìnsà numai la limba a douà omilii : la Inàltare fi la Preobrajenie — cum remarcà fi B. Koneskij, adàugind cà ìncà din vremea lui Kalajdovic aceste douà omilii se considera cà apartin in mod sigur lui Ioan Exarhul B. Tot a lui Exarhul au considerai aceastà omilie fi slaviftii rufi ca O. Bodianskij, S. N. Pa-lauzov7, E. Petuhov, A. I. Sobolevskij, la noi Ioan Iufu. Prof. E. Georgiev, discutind aceastà problemà in meritoria sa monografie : Inflorirea literaturii bulgare in sec. IX—X-lea, Sofia, 1962, conchide cà „trebuie sà acceptàm aceastà cmilie ca o operà a lui Ioan “Exarhul fi cà„ editarea ei este absolut necesarà fiind cunoscutà ca o operà a lui Ioan Exarhul"8. Mai
      1	E. P e t u h o v, op. city p. 314
      2	Ioana Prezvitera Slovo na Preobralcnie Gospoda Boga i Spasa naSego Isus Hrista, cf. O. M. Bodianskij, Slavjanorusskie solinenija v pergamentnom sbornike. I. N. Carskogo in «Ctenija v imper. otèéestva istorii i drevnostej rossiskich». Ili, 1848, nr. 7.
      3	Slovo na Preobraienije gospodne Ioana Prez' itera. Blagoslovi otte... in « Sbornicul lui Gherman » Biblioteca Patriarhiei Romàne, Cod. slav., nr, 1, f. 240v.
     4	Dora Petkanova-Mirceva, op. cit., p. 313, unde considera cä «izdanie... e naloiito na rannja bilgarski prepis na tova innogo izvestno proizvedenie na Exarcha».
     5	V. Vondràk. O mluvé Jana F.xarchn, Praga, 1896, p. 38 u.
     6B. Koneskij, Siovata na Ioana Lgzarha, «Makedonski jazik», Vili. 1, Scoplie^ 1957 f. 13.
 7	S. N. P a 1 a u z o v, Vek bolgarskogo carja Simeona, Petersburg, 1852, p. 107.
     8	«Treabva da priemem slovoto za deio na loan Exarh»... E. Georgiev, Razcvetbl na bblgarskata liter atura, Sofia, 1962, p. 263.