160
EMIL VRABIE
    maj 1° morfem al gradului comparaiiv al adjectivelor çi adverbelor — ìn graiurile de vest ; de ex. : kulak maj mn'ekyj jak podüska, bo kladùt ho pravo pid vüSka „Pumnul este mai moale ca perna, càci él se pune ìntìi sub cap“ (ad literam „sub ureche“) — in graiurile transcarpatice meridionale, hutule, bucovinene (Dzendzelivs'kyj, Atlas Transkarp., h. 157, p.c. 204, Zylko, 95, Oros, 49) ; 25 „aproape sä“ — cunoscut, ca regionalism, si in ucr. literarä (Ukr.-russk. slovar', 473); 3° ìn enumerarea unor calitäti : ryba maj velyka, maj mala „peste si mai mare, çi mai mie“ ; 4° ìn diverse expresii calchiate dupä romänä : s'ö'o maj d'ijete? „Ce mai faceti?“ s’c'o maj porobl'ajete? „id.“, S'c'o maj c'uvdty na s'ili? „Ce mai se aude prin sat? (Oros, Kontakty, 55). Etimol. : ■< rom. mai „id.“ < lat. majus (Miklosich, Fremdwörter, 35, EWSl., 180, Kaluzniacki, 16, Scheludko, 138, Crdnjalä, 342 si 438, Petrovici, Note si. -rom. II, 346 ç.a.). Cazuri de tipul 4° se întîlnesc §i in slavona romàneasca (vezi, de ex., Uricariul sau Colectiuni de diferite acte care pot servi la istoria romdnilor, vol. XVII, éditât de Theodor Codrescu, Iasi, 1891, documentul nr. 48, p. 236: i ezste mai dal emù, sluga nas Dumitru Urikar edno sto i dva déset taleri srebrenix „Si sluga noasträ, Dumitru Uricar i-a mai dat lui o sutä si douäzeci de taleri de argint". Editorul citeazä si alte constructii cu mai : mai mnog î.l.d. muozii, mai Sb cënu „mai cu pret“, mai pridal „a mai adäogat“, mai vratiti „a mai întoarce" (op. cit., 241). Particula româneascâ mai a fost ìmprumutatà §i de alti slavi (rusi, poloni), care au venit in atingere cu romànii (Vrabie, Observatii, 121—123). Cf. si mdjze.
    majze „aproape“ (fr. „presque")—in limba literarä (Ukr.-russk. slovar', 473—474). Etimol. : < rom. mai, cu particula ucr. ze (Miklosich, EWSl., 180, Candrea, 408). Vezi si maj.
    makrÿs „?“ — plantä (Zelechowski, 424), Etimol.: < rom. mäeris „Rumex acetosa" < deru, cu suf. -fs, (Candrea, 406, Scheludko, 138, Moria Iliescu, „Limba romänä“, nr. 1 din 1965, p. 108), prin rom. dial. macris.
    malaj 1° „piine de porumb, mazäre sau orz“ ; 2° „piine prost coaptä“ ; 3° „mei“ (Panicum miliaceum) ; 4° „porumb“ — in graiurile de vest si, sub forma meldj, cu sensul 1° si 4°, in ucr. literarä (Hrincenko, 400, Ukr.-russk. slovar', 500, Dzendzelivs'kyj, Izoglosy, 17). Etimol. :< rom. dial. molai
<	mäldi < lat. milium (DLR, VI, fase. 3, 232—234. Meyer-Lübke, 456—457, Miklosich, Wanderungen, 10, Fremdwörter, 36, EWSl., 181, Kaluzniacki, 17, S neanu, Istoria, 274, Candrea, 403, Scheludko, 138, Sarovol's'kyj, 56, Crdn-jalä, 432, Petrovici, Note si. rom. I, 26 s.u., Note etimol. II, 358, Rosetti, V, 119). Apare si în productiuni folclorice : maldju, maldju, / ja tebe za xlib ne maju (Hrincenko, ibid.). Var. : meldj < rom. mäldi, räspinditä, de ex., in intreaga zonä de contact a graiurilor transcarpatice meridionale cu limba romänä (Dzendzelivs'kyj, Atlas Transkarp., h. 72, Termeni pentru porumb, p.c. 50, 60, 93—97, 127—133, 147, 148, 151—154, 158—212, in care s-a räspuns meldj), si anume, cu graiurile romänesti de nord-vest, unde porum-bului i se spune mälai (ALRM, I, s.n., h. 67). Termenul e cunoscut si in graiurile ruse meridionale, in care a pätruns, desigur, prin intermediul ucrai-nenei (Vasmer, REW, I, 90—91).
    mamalÿga „mämäligä“—in dialecte, in ucr. literarä si in graiurile ruse meridionale (Hrincenko, 403, Slovnyk movy Sevcenka, 393, Ukr.-russk. slovar,