ÎNFLUEN'TA ROMANEASCA ASUPRA GRA1ULUI BULGAR DIN NOVO SELO
83
native, au fost împrumutate direct, iar o altà parte, denominativele, se poate presupune câ sînt formate în grai de la un substantiv sau un adjectiv împru-mutat. Prezenta verbelor denominative în limba românâ face însâ posibilâ împrumutarea lor paralel eu substantivul de la care s-au format. Apar astfel grupuri de cuvinte care au pàtruns în sistemul lexical al graiuluil.
                    D.	ALTE PARTI DE CUVINT	■ '•
    7.	Adverbe. în graiul de la Novo Selo exista cîteva adverbe împrumutate din limba românà :
     a)	adverbele de mod : deb’â, nâdins, piliS, tarais, Sontdk-Hontàk ;
     b)	adverbe de timp : kâd i kâd ‘cînd si cînd’ ;
     c)	adverbe de cantitate : n'am ‘de loc’ (cf. rom. dial, néant).
    8.	Interjectii. Impresioneazâ numârul mare de interjectii româ-neçti, fapt ce poate fi pus în legâturâ eu caracterul lor expresiv. Acestea sînt de cîteva tipuri.
    8.1.	Pentru alungarea sau chemarea animalelor : ni—ni (pentru alunga-rea cîinilor), zât (pentru alungarea pisicilor), fa (în expresii ca: di i fa, o fa. (pentru conducerea sau mînarea vitelor), ca (cînd se mînâ boii spre dreapta), ca (pentru alungarea caprelor) ; dis (cînd se mînà boii spre stînga).
   8.2.	Onomatopee çi altele: zdronk, zdup, pook, ait (rom. hait), drdee
    9.	Particule. Particula mai este împrumutatâ din limba românâ (asupra întrebuintârii sale vezi pet. 19.2.). Pentru exprimarea unei cantitâti mari çi pentru formarea gradelor de comparatie la unele adjective çi adverbe se întrebuinteazâ uneori particula prea : pr’a zrel ‘foarte copt’, pr’a ml’ôgo ‘foarte mult’. Mentionâm faptul câ particula mai a pâtruns çi în alte graiuri slave, care sînt în contact eu limba românà 2.
     10.	C o n j u n c t i i. în graiul de la Novo Selo au pâtruns çi unele con-junctii româneçti. Astfel : kâ (despre întrebuintarea sa vezi pet. 19.1) çi or : Dai or motiku, or kâzmu ,,Dâ-mi sapa sau cazmaua!“; koi vol ti je bâsial, belin, or sivin „Care bou ti-a fugit : cel alb sau cel sur?" ®.
    Foarte rar se întrebuinteazâ conjunctia finkâ ‘deoarece’ : Gâlûcâ, finkâ si tam, dai tui bâklu dâ nâ mai dôidâm i ia.
    11.	Din materialul prezentat mai sus se poate vedea însemnà-tatea influentei românesti asupra lexicului. Trebuie subliniat însâ câ sistemul général al graiului, independent de multiplele elemente strâine, nu înceteazâ de a fi bulgâresc. Fenomenul este cunoscut çi în alte limbi, ca româna, engleza, coreana etc.4. Nu este lipsit de interes sâ arâtâm câ V. Vascenco, studiind influenta româneascâ asupra unui grai rusesc din România, citeazâ circa 100 de cuvinte româneçti çi, pe aceastâ bazâ, considerâ
*	Cf. A. I. Smirniçki, JleKCUKO.weuH ane.tuùcKoeo HibtKa, Moscova, 1956, p. 492.
      2	Cf.. de exemplu, Em. V r a b i e, Observatii asupra unui grai rusesc de pe teritoriul R.P.K., Rsl, IV, 1960, p. 121—122 çi A. V r a c i u, Note de dialectologie slavo-romànâ, Rsl, Vil, 1963, p. i 41.
      3	Asupra acestor conjuncÇii ca împrumuturi românesti atrage aten^ia çi St. M I a d c n o v, op. cit., p. 490.
       4	Cf., de exemplu, V. P i s a n i, 3muMo.ioeux, Moscova, 1956, p. 51 ; V. A. Z v e g h i n t e v, op. cit., p. 223 ?.u.	1