INFLUENTA LIMBII ROMANE ASUPRA LIMBII UCRAINF.NE
129
    armäs „cäpetenie de tigani"—in graiurile liufule. Etimol. : < rom. irmdf „slujbas cu insärcinäri administrative fi judiciare" < ärmä + suf. as. (Scheludko, 125, Rudnyc'kyj, 33).
     arsic'a (accent?) „munte sälbatic" ; „piai" (apelativ toponimie, ieçit din uz) — la hutuli (Wahilewic, 496, Hrabec, 31). Etimol. :< rom. drfltä „loc de finate, päsune, in mijlocul unei päduri, pe un deal ìn fata soarelui“ (Moldova) ; „coastä pietroasä, neroditoare a unui deal" (Banat) < lat. 'arsicia „care arde" [Can dre a., Diet. Ib. rom., 83).
     arvóna „arvunä“ — in graiurile bucovinene. Etimol. :<rom. dial, arvótuì (Moldova) < ngr. äppaßdw (Miklosich, Fremdwörter, 3, Cränjalä, 96 si 431, Rosetti, V, 119).
     arÿc, arÿc', vezi jaryc.
B
    babana „oaie bätrinä, inaptä pentru montä" — in graiurile carpatice ?i in cele de stepä, de ex., in fosta gubernie Herson {Hrincenko ,13). Etimol. :
<	rom. babana „id.“ < baba -j-suf.-aw« (Stockt, 349, Scheludko, 125, Saro-ml's'kyj, 61, Cränjalä, 438, Drozdovs' kyj, 152, Hör bätsch, 1,5, Rosetti, V, 120).
     bac 1° „baci" (mai mare peste ciobani) ; 2° „cioban insärcinat cu facerea Jrinzei" — in graiurile carpatice (cf., de ex., Matecki—Nitsch, h 169, baca ,gospodarz szalasu“, cu diverse variante fonetice, in p. c. 2—5, 7, 8, IO—15, 17, 18, 20, 23, 26, 36—39). Etimol. : < rom. baci, probabil cuvint mtohton, cunoscut fi in arom. si meglenorom. Prin pàstorii romàni, termenul
1	fost ràspindit la popoarele invecinate (Miklosich, EWSL, 6 fi 414, Çaineanu, Influenza, II, 32—33, DA, I, 409, Papahagi, 189, Cioränescu, 54—55).
     bädika „termen de adresare cätre un bärbat mai in virstä, cätre un frate Tiai mare, cätre un cumnat etc." — in graiurile hutule fi nistriene (Hrincenko, 19, Dejna, 123, Ukr.-rttssk. slovar', 27). Etimol. :< rom. bädicä (Candrea, 107, Scheludko 126), poate prin mold, badica. Accentui pe bd- se va fi datorind nfluentei lui bdd'o. Ìn graiurile bucovinene existä, de altfel, fi varianta badika \ I potesti-Suceava).
     bäd'o „termen de adresare cätre un bärbat mai in virstä" — in graiurile le vest (Hrincenko, 19). Etimol. : < rom. bade „id.“, presupus a fi din fondul exical dacic fi comparai cu adj. bade „bätrin“ din Lazio (Cioränescu, 56).
     bajór „firet intrebuintat de femei ca briu" —in graiurile de vest (Hrin-ìenko, 21). Numeroase variante: bajórka (< * bajór a, cu suf. -k-a) 1° „firet colorât“ ; 2° „coardä groasä de instrument muzical“ ; bajórok (< bajór, cu suf. -ok) 1° „sirmä subtire de aur" ; 2° „firet colorât"; bojür „id.“; bojûrka (< Tbojûra, cu sufixul diminutival -k-a) „id." — toate in graiurile de vest {Hrincenko, ibid., Horbatsch, Romaniv, 25). Etimol.: < rom. bdier(ä), bäir(ä(, bdiur{ä) < lat. bäjulus {Candrea, 402, Vasmer, Kritisches, II, 167, Capidan, Raporturile, 220, Cränjalä, 438, Rudnyc'kyj, 55). Pentru räspindirea in romàna a variantei bdier, mai veche ca lit. baiera, vezi ALRM, s.n., I, h. 322, unde apare in p.c. 29, 36, 76, 219, 279, 310, 334, 346, 353, 362, 368. Poate :ä in rom. au existât, sau chiar existä, si variante baier{ä), bair(ä), baiürä, prin care s-ar explica accentui din ucr. Cf. in aceastä privintä bg. dial.
<9 — 10C3