88
MAXIM SL. MLADENOV
in locul lui apare regulat vocala ’a insotità de inmuierea consoanei precedente, in sistemul fonetic propriu graiului nu existà altemanta a/e in locul v.sl. •fc (ca in graiurile bulgare ràsàritene) care, eventual, ar putea demonstra substitutia ea > 'a. Aceasta dovedefte cà locuitorii din Novo Selo ,,aud“ diftongul romànesc ea ca ’a. Ìnlocuirea diftongului ea cu ’a are loc totdeauna sub accent fi nu depinde de contextul fonetic, g'ara < ghearà ; g’dta < gheatà etc.
    16.12.	In citeva cazuri, dupà consoana s, consoana romàneascà / este inlocuità cu v : svoara < sfoarà ; svoidg < sfoiag ; svàntul < sjintul.
     16.13.	in cuvinte izolate, consoanele dure romànefti sint inlocuite cu con-soane moi : n > n' : gogon’dt < gogonat ; l >1' : kl’ànca < clanta.
    16.14.	La inceputul cuvintului, consoana h cade totdeauna, dar feno-menul este propriu fi graiurilor romànefti, afa cà este posibil ca schimbarea aceasta sà nu fi avut loc in graiul din Novo Selo : otdr < hotar, rande < hrà-naci, rana < hranà, àis < hàis.
     16.15.	Formele metatezate de tipul polikra < poreclà sint imprumutate, desigur, direct din graiurile romànefti vecine, care cunosc acest fenomen (Cf. rom. dial. pàrzitiira, paraliia f.a.). _
    16.16.	Am notat citeva cuvinte cu accentui schimbat : vintàr, kótur, ópàcina, pódvàle, kodina, sóbica (schimbarea accentului in cuvìntul sulà a avut loc, desigur, prin analogie cu bulg. Silo).
     16.17.	Schimbàri ale consoanelor in cuvinte separate : s > dz ( dzurlaS
<	surla?) s > $ (smàrk < smìre) ; g > k (kéba < ghebd) ; t > £ (sori£ <
<	sorit) ; t >d (dal’dn < talian). In cuvìntul làzór < ràzor avem un caz de disimilatie indirectà, in timp ce cuvìntul obg’a’dld trebuie sà fie privit ca rezultat al contaminatici < obialà, ogheal.
    16.18.	Caracteristic pentru cuvintele romànefti imprumutate este ab-senta reducerii vocalei e in afara accentului : dovlecor, edék, nepótul, perdutili verisoàra, negél etc.
    In cuvintele bulgàrefti reducerea lui e neaccentuat este un fenomen obifnuit. ìmprumuturile romànefti atestà cà reducerea vocalelor neaccentuate in bulgara este un fenomen istorie a càrui evolutie se ìncheiase ìnaintea stabilirii contactului cu limba romànà.
G. CARACTERISTIC1LE MORFOLOGICE ALE IMPRUMUTVRILOR
    17.	Schimbàrile morfologice suferite de cuvintele imprumutate din limba romànà nu sint tot atit de importante ca cele fonetice. Totufi, trebuie indicate acele transformàri care au permis incadrarea ìmprumuturilor in sistemul morfologie propriu graiului. Mai importante sint urmàtoarele :
     17.1.	Desinenza e la cuvintele de genul feminin a fost inlocuità cu a: vizuliia ( < vijulie) ; gàmàliia ( < gàmàlie) ; gaia ( < gaie) ; prigóriia (<pri-gorie) ; rókiia ( < rochie) ; tipsiia ( < tip si e) ; tingira ( < tingire) ; fuduliia (< fudulie) ; farfuriia (farfurie) etc.
     In acest fel, cuvintele notate mai sus au intrat, in graiul de care ne ocu-pàm, in categoria substantivelor de genul feminin, decarece in grai nu este cunoscutà desinenza e pentru genul feminin.