TRILINGVISMUL POLONEZILOR DIN CACICA — JUDETUL SUCEAVA
59
    1.3.5.	Spre deosebire de limba polonà comuna çi majoritatea graiurilor polone, in graiul polonez de la Cacica apare fonemul / T/care intra ìn opozitie de timbru cu /1 / : /latac’/ ‘a zbura’ ~ / latac’ / ‘a cìrpi’, /kl’atka/ ‘colme’~ /klatka/ ‘punte’. Fenomenul apare ìn dialectele polone de la granita cu limba ucraineanâ 1. Este cunoscut si dialectelor polone care au intrat ìn contact cu limba slovacà 2, de exemplu graiului vecin al „góralilor" din satele Solonetul Nou, Pleça, Poiana-Micului.
     1.4.1.	Ca urmare a coinciderii lui / e / çi /i/ neaccentuati, sistemul flexiunii nominale al graiului a suferit o serie de simplificàri in comparale cu sistemul corespunzàtor din limba polonâ literarâ çi cu sistemele graiurilor care nu au venit ìn contact cu limba ucraineanâ çi bielorusà. Cele mai importante simplifican în acest compartiment sìnt urmàtoarele :
    în cadrul substantivelor masculine : generalizarea desinentei -i, -y la toate tipurile de declinare, acolo unde in polona standard apare -i, -y, la substantive de tema istorie dura çi -e la substantívele de tema istorie moale. Cf. pol. lit.: chlopi, dar koty, konie, pe cînd la Cacica: xlopy ‘tàrani’, koty ‘pisicï, kon’i ‘cai’.
    La substantívele feminine : coinciderea formelor de ac. sg. cu cele de genit. sg., nom. çi acuz. pl. Cf. poi. lit. acuz. sg. zonç ‘sotie’, matkg 'mamá' çi genit. sg., nom. si acuz. pl. zony, matki. In graiul cercetat, toate cele patru cazuri au o singurà forma : zony, matki.
     în declinarea adjectivelor : la numàrul singular, adjectivele care însotesc substantive neutre se déclina la fel eu adjectivele care determinà substantive masculine neanimate. De ex. :
          nom. maly stul— maly kSelà ‘masâ mica — scaun mie’ genit. malegâ stolu — malegô Meda dat. malemu stolovi — malemu kSeslovi acuz. maly stul — maly Heslô ... etc.
    La adjectivele feminine: coinciderea formelorde genit., acuz. sg, nom., çi acuz. pl., ca çi în cadrul substantivelor. De ex. : dobry kobity ‘femei bune, ladny curki ‘fi ice frumoase’.
     1.4.2.	Mai apare în grai çi o alta serie de simplificàri, mai ales în declinarea substantívala, ca de exèmplu, reducerea aproape a tuturor declinârilor feminine la tipul caracterizat la nom. sg. prin desinenta -a, eliminarea tipurilor flexionare aie substantivelor neutre eu schimbari tematice etc., fenomeno care sînt însâ legate indirect de interferenta lingvisticâ, provocînd o mai mare elasticitate a normelor unor limbi care vin în contact çi, prin aceasta, o posibilítate mai mare de schimbare a acestora.
     1.4.3.	La dat. pl. toate substantívele au desinenta -am : dajim jesc' xloparn mezarn, dz’iféënam, kobitam, dz’ec’am, c’ilontkam dau mineare bârbatilor, sotilor, fetelor, femeilor, copiilor, viteilor’. Deoarece atît în limba poi. lit.
     1 S. Urbanczyk, op. cit., p. 32.
     1 Mieczyslaw Karai, Polskic dialekty Orawy, cz. I. Fonologia i fonetyka, Cracovia, 1965, p. 126.