1NVATATURILE lui NEAGOE BASARAB	371
fie unii grafi, || iar altii sà moarà de foame, ci sa màsori tuturor la fel, fiecà- ?2a ruia dupà lucrul sàu si fiecàruia dupà cum ii este slujba, afa sà-i fie fi dulceata.
    Iar venitul tàu, ce ti se cuvine sà iei din toatà tara, sà vinà intreg in mina ta, sà nu cumva sà-1 impartì boierilor tài, sau rudelor tale, sau unor slugi de-ale tale, care ti-au slujit, ci totul sà vinà cu bunà socotealà in mina ta. Deci cui vei da din mìinile tale, sà se ftie fi sà-ti dea multàmire fi sà te cunoascà cà tu efti unsul lui Dumnezeu fi domn deplin. Càci cel ce va fi domn trebuie sà aibà multà minte, || ca sà cunoascà mintea domnului mintea 72b slugilor sale, iar nu sà cunoascà mintea slugilor mintea domnului. Càci dacà vàd slugile multà minte la domn, atunci eie ii slujesc pe dreptate fi-i fac multà cinste, iar dacà il aflà slab de minte, atunci eie il tin domn numai cu numele. Pentru cà slugile, cum il vàd pe domn [cà este], afa-i fi slujesc, dupà cum e fi drept ; sluga, cum vede pe domnul sàu, afa fi-i slujefte ; càci, dacà este domnul lipsit de minte, slugile pentru ce sà-1 slujeascà dupà dreptate sau sà-1 cinsteascà, dacà domnul acela n-are minte ca sà le priceapà fi slujba fi cinstea, cità slujbà fac || fi muncà pentru el, iar el nu cunoafte slujba fi munca 73a lor? De aceea, cìnd nu cunoafte domnul slujba fi munca slugilor sale, acela ce domn este, sau slugile lui cum il vor mai sluji sau il vor mai cinsti? Iar domnul acela care are minte multà, aceluia slujesc slugile lui fi care din slugile lui ii este prieten, acela-i slujefte cu osirdie fi cu dreptate. Iar de-i va fi careva din slugile sale dufman fi nu va vrea sà-i slujeascà, tot ii va fi [apoi] prieten, càci il vede destoinic fi sànàtos la minte. Pentru aceea, cind il vàd cà este intreg la minte fi destoinic, fi oftenii lui ii stau in fatà la slujbà cu fricà fi temere. || Pentru ce? Pentru cà toti vor cunoafte cum sint domnii intregi 73b la minte. Càci domnul care este intreg la minte, are fi multà destoinicie fi cite le face cu mintea, toate sint spre fapte bune. Astfel mintea se aflà in trupul omului asemenea steagului cind stà in mijlocul luptei, iar in luptà toatà oastea privefte la steag. Si pinà stà steagul in luptà, acea luptà nu se cheamà biruità, chiar dacà are nàvalà grea [spre sine], iar ei toti privesc spre steag fi toti se string imprejurul lui. Iar dacà cade steagul, toatà oastea se risipefte fi nu se ftiu unul cu altul cum fi incotro merg.
    Afifderea este fi domnul; pinà stà|| mintea lui intr-insul intreagà, toti 74a oftenii lui se string imprejurul sàu, ca fi oftile imprejurul steagului, fi iau ìnvàtàturà si ìntelepciune de la domnul acela ; fi nu numai slugile lui iau ìnvàtàturà fi ìntelepciune, ci fi altii din alte tari poftesc sà ia de la dìnsul ìnvàtàturà fi ìntelepciune. Iar dacà slobozefte domnul trupul sàu spre destinare fi spre betie fi spre alte [fapte], pe care nu le iubefte Dumnezeu, fi-fi pierde nàdejdea fi frica lui Dumnezeu fi ìnnebunefte in puterea lui, atunci Dumnezeu se minie pe dìnsul fi nu-i face alt ràu mai mare, decìt mai intii ìi ia mintea. Deci, dacà il lipsefte de minte, de atunci nici o faptà bunà nu vei mai gàsi la domnul acela, nici cinste nu || va mai avea de la slugile lui fi de la 74b alti domni care sint imprejurul lui. De aceea, el le va fi numai de ocarà fi de ris, iar slugile lui se vor impràftia de la el, ca fi ceara care se topefte. Càci pinà stàtu steagul lui, fi ei toti stàturà imprejurul lui fi priveau la el, iar cind a càzut steagul, ei toti o luarà la fugà fi nu ftiau unul de altul incotro s-au ìmpràftiat.