462
DORIN GÄMULFSCU
extras din dicfionar toate cuvintele a cäror etimologie a fost explicatä prin Iimba sirbocroatà 1, precum ?i pe acelea la care limba sirbocroatà este citati numai pentru comparale sau alàturi de alte limbi.
      Confruntarea cifrelor stabilite de noi cu cele stabilite de prof. Dimitrie Macrea (op. cit.) arati unele mici diferen^e. Astfel, noi, de exemplu, am gàsit 229 de cuvinte cu indicala — „sb" ?i „comp. sb". Prof. D. Macrea a gàsit mai pu(ine (203). Invers, prof. D. Macrea a gisit mai multe cuvinte cu indicatine „bg. sb“, „comp. bg. sb.“ etc. (212), iar noi mai pu^ine (207). Pentru a evita orice indoialà in legàturà cu ce anume am cuprins in cifrele pe care le dàm mai departe ?i pentru a oferi cititorului o privire de ansamblu asupra intregului fond lexical explicat de DLRM prin (sau §i prin) limba sirbocroatà, dàm in subsol toate cuvintele avute in vedere de noi la numàràtoare. Situala gàsità de noi se prezinti in felul urmitor: 166 de cuvinte sint date ca sirbisme sigure 2, 63 au indicarla comp.,3 6-indica^ia sb. ( < tc.)1 ;
2	— indicala comp. tc., sb5; 2 — indicala tc. (sb.) 6; 1—indicala comp. tc. (sb.)1; I — indicala sb. (tc.)8; 2 — indicala slav (vsl.; bg. sb.) 8; 2 — indicala comp. alb., sb.1’ 6 — indicala sb., ucr11; 2 — indicala comp. sb., ucr.12; 1 —indicala comp. sb., ucr13; 1 —indicala ucr. sb.14; 4 — indicala sb. magh.16 5 — indicala magh. (sb.)16; 1—indicala magh. (sb. <tc.)17 ; 1 — indicala mag., sb.18 1—indicala magh. (< sb.)10; 1—indicala sb. (magh.)20; 1—indicala sb. (fr.) 21 ; 1 — indicala comp. bg., magh.22; 3 — indicarla sb. ( < ngr.) 23 ;
1	— indicala ngr. (sb.)24 ; 1 — indicala comp. gr., sb 25 ; 1 — indicala bg., ucr., sb. 26 ; I — indicala comp. bg., sb. ucr.27; 1 — indicala bg., sb., rus. 2s; 1—indicala bg., sb., poi
        1	La noi s-a incetájenit termenul de limba sirbà pentru denumirea limbii pe care o vorbesc sirbii §i croati, de§i denumirea oficialà a acestei limbi este sirbocroata sau croatosirba. (Vezi Pravopis srpskohrvatskog jezika, Belgrad I960) §i, prin urmare, abreviaba ar trebuie sá sugereze intregul cuvìnt, nu numai un component al lui. De aceea noi vom prescurta scr. (sirbocroat, — à) nu sb. cum se face in DLRM.
        2	bdbdluc,a bdldcdri, beufd, blagà, broajbd, brudind, bru$, budac, bulvan, calapàr, carabà. càità, ceapfd, cegd, a chili (a impodobi), ein (luntre), ciocan (§tiulete de porumb, cocean), ciup, circa, circel, cird, cleanf, ciò fan, colnd, colnifd (§urà, §opron), columbacd, cotnind, costraj, cotdrifd, a cotili, cotcd, cujbd, dafic, dafin, daied, a dàinui, de$cd, a devdni, dolind, donifd, a dospi, drug, drugd, duhan, gtrlici, gubav, hududoi, ierugd, a iezi, jder, jujcu, a juli, lipan (pe§te), lipii, loitrd, megicf, mcscrnifd, mierfd, mitd, minddlac, moted, mucenic, mucenifd, naied, a ndbufi, a ndsddi, ndstannic, no, obod, obsigd, odolean (numele mai multor piante), odor (obiect precios), odrasld, ogar, a ogoi, ometifd, opreg, oranifd, otcos, otic, pahar, paivan, pàlugd, pàstrugà, a pieni, pilar, pitac (decret, ordonantà), pirpdrd, pirtie, plastd, plated, (in expr. „a intra in platcà“), pleaded, a pleopti, plescavifd, pieter, ploptind, plutnifi, pndind, po/il, a (se) pogodi, poneavd, a popri, porfié (imporit), posadà, postava, povodnic, a se prdbufi, presen, preted, priboi, priod, pripon, procovifd, protdc, pup (mugur), raz, rdeild, a rdzbici (a gàuri), a rdzvedi, a roi, roinifd (stup mie), rudd (pràjinà), sagnà, scai, scobai, scoc, seci, sigd, sirb, sldvind, slog, sloven, snagd, spahie, sporip, stative, stelnifa, strujnifd, sud (judecatà), palrd, pineag, $ifd slddun, poacàf, stim, puntar, a supedt, temnic, tirboc, a limosi, tur (la pantaloni), turifd, uicà, uind, vdlug, vlrlav, virstd, (dungà), vtrpà, vlapifà, vranifd, a zdgrdi (scr. numai prefirul za-), zànat. zàpuc, a zduita (zd• < scr. za-), zbeng, a zogoni, a zvidui.
        3	altifd, amici, beregatd, bleg, boabd, a boncdni, bunccag, burà, cioacd, a ciuli, circdli, clocotici, clofd, colilie, cramd, hdis, a hdtcdi, jig, mangurd, a mdtràpi, mintie, tnizgd, ndbdddi, obricarifà, clog, otapnifà, pàclie, pirpedu, a pluti, poniv, a pdstrdvdli, prepelicar, privitd, prostovol, ràstav (fi§ie de pàmìnt) rubedenie, ruin, sapd (crupà), sirninot, slon, slugtr, smoc, smotoci, stei, suhat, $i$cav, sipcd (vràjitoare), taicd,tir (in expr. ,,ce mi-e tir, ce mi-e tir“ etc.), tirld, trindav. tru, pifd, tulei, farind (ogor), a («¿) fieni, fuied, fuful, vetrice (pianti), vldjgan. zdgaz, zbirciog, a zguli, zoand.
        *	aliman, ba$, cogeamite, haiduc, pui, zditin.
        5 basamac, turlac.
         8 avan, ortac.
         7	furdà.
        8	samsar.
        ® vidrd, vi for.
       10	balaur, baligd.
       11	briptd, chitd, laz, pernd, poponef, paran.
       12	hraconit, scrijea.
       13	ndvirlii.
       14	§ovar.
       15	code, poting, pie* (podoabä la haine femeie^ti), ?ubd.
       18 ¡arma, mariti, mohor, palo?, pecie.
       17	ndslad.
       18	toc* (cutie de lemn, unealtf de sens).'
        1» mangalifd.
        20	chinez * (primar).
        21	puzld.
        22	cufu.
        23	a pdrdsi, pitac, tipie.
        24	pospai.
        25	velinfd.
        26	coco?.
        27	cucuruz.
       28	rasoi.