INFLUENTA LIMBII ROMANE ASUPRA LIMBI! UCRAINENE
155
131). Totusi, in rom. dial. existà si o var. comórnic „celarul stìnei“ — in Tran-silvania (Candrea Dici. Ib. rom., care a putut fi ìmprumutatà nemijlocit cu o. Despre accentui din komarn^k, vezi § 35 b. komórnyk, vezi komdrnyk.
    kondury, pi. „un fel de cizme, la locuitorii din Pocutia galitianà“ (Hrin-fenko, 277). Etimol. : < rom. condùr „pantof fin, impodobit cu broderii sau fir de mitase, purtat odinioarà de femeile de la tara“ < tc. kondura. Cuvintul se gàseste fi la greci, bulgari si sirbi (Sàineanu, Istoria, II, 145, DA, I, 717, Scheludko, 135, Crànjalà, 432, Candrea, Dici. Ib. rom., 319).
    kordar (accent?) „snur de incins“ — in graiurile de vest (¿elechowski, s.v.). Etimol. : < rom. cordar 1° „(la vioarà si cobzà) placa de lemn de care sint legate corzile“ ; 2° „pana de lemn pentru intins pinza fieràstràului“ < coàrdà, cu suf. -àr (Scheludko, 136). Sensul din ucr. nu este atestat in romàna (DA, I, 785, Candrea, Dict. Ib. rom., 333, DLRM, 187), dar o asemenea evolutie semanticà e posibilà.
    korkobéc' „curcubeu“—in Galitia (Hrincenko, 284). Etimol.: < rom. dial. curcubità ,,id." (DA, I, p. II, 1016—1017). In multe studii se face trimi-tere numai la rom. curcubéu (Miklosich, Wanderungen, 11, Sàineanu, Istoria, 274. Candrea, 407, Berneker, 571, Scheludko, 136, Sarovol's'kyj, 62, Crànjalà, 438, Rosetti, V, 120), desi var. rom. curcubità este mai apropiatà de termenul din ucraineanà. Despre o < u, vezi § 16.
    korn'àla „?“ (termen pàstoresc)—in graiurile transcarpatice. Etimol.:
<	rom. pornedlà < a pomi -f- suf. -edlà (Dzendzelivs'kyj, Vivcars'ka leksyka, 109). Var. : skorn'dla. Cf. porn'dla.
    kornuta „oaie cornutà" — in graiurile carpatice (Dzendzelivs'kyj, Vivcars'ka leksyka, 108, Malecki — Nitsch, h. 157 a, cu diverse variante fone-tice, in p.c. : 2, 4, 5, 7, 8, 10, 11, 13, 15, 17, 25, 26, 37, 39). Etimol. : < rom. cormità < corn < lat. cornus, cu suf. -ut (Miklosich, EWSl., 131, Candrea, 400, Scheludko, 136, Crànjalà, 444, Rosetti, V, 121). Var. : hormita, kurnùta.
    kostura „cutit pentru ìnjunghiat animale“ — in graiurile de vest (Hrincenko, 292). Etimol. :< rom. costùrà ,,id.‘‘, de origine necunoscutà (Ciorà-nescu, 270), cf. arom. custùrà „cutit“ (Papahagi 343). Unii lingvisti considerà acest termen din limbile slave de sud un imprumut din romànà (Berneker, 625, P. Skok, in „Slavia“, IV, 1925, p. 338, Candrea, Dict. Ib. rom., 375—376).
    koSéra (la Vincenz, 717: koszjera) „cosar“, „ingràditurà pentru oi“ — in Galitia (Malecki—Nitsch, h. 163, „ogrodzenie na owce na hali“, diverse variante, in p.c. 2—5, 7—13, 15—21,23,25, 26, 31, 36—40) < rom. dial.
1	ransilv. cosériu „id.“ (Candrea, Dict. Ib. rom., 342, Vincenz, ibid.), cf. bg. kosdra, scr. kòsara ,,id“.
    kotyha „càrutà cu care ciobanii la oi isi transportà ustensilele“ (Hrincenko, 292). Etimol. : < rom. cotigà (Candrea, 404, Scheludko, 136). Existà si pàrerea cà, din contrà, in romànà termenul ar fi un imprumut din ucr. (DLRM, 193, Ciorànescu, 242). Ea nu este insà convingàtoare, càci: a) kotyha nu e un cuvint ucrainean comun (Ukr. -russk. slovar', 385 nici nu-1 mentioneazà) ; b) termenul e legat de pàstorit, domeniu in care ucrainenii