GRAIUL MORAVO — SLOVAC DIN CLOPODIA (BANAT)
285
prea mult de termenul din cehà sa dàm denumirea apropiatà. De ex. kopani-édfské nareéi s-ar traduce „graiurile sàpàtorilor" (adicà a acelor locuitori care s-au mutat din Slovacia, au sàpat si defri^at locul din Moravia unde s-au a^ezat). De aceea noi sìntem de parere ca aceastà denumire sa fie redatà in romà-neste prin copaniceare sau a lazuitorilor (et. laz, a làzui). La fel pentru graiurile vorbite in regiunea Chod propunem denumirea hodene (chodskà), ca $i pentru cele din regiunea Doudleb d o u d 1 e b e (doudlebskà) etc.
    Fenomenele care caracterizeazà graiul din Clopodia ca un grai morav sint de natura fonetica si morfologica. Vom examina deci fapte din vocalism si consonantism, precum $i din flexiunea nominala §i verbalà.
    A.	Din vocalism mentionàm urmàtoarele particularitàti :
     1.	'a din ceha comunà s-a pàstrat farà schimbare atit in temà ($i ràdàcinà) cìt si in desinente, mai ales dupà j, l, a : jahn'a „miei“, jacmeii „orz“, jatelina „trifoi", kosila „càmasà", studila „fintìnà“, jatrn'ice ,,caltabo§", zabijat „a tàia (porc)", napajat1 „a adàpa,, ; dupà alte consoane, ca c,c,z, z; tlacanka „tobà (de porc)“, obracat „a intoarce", ha :zat „a arunca“, koza „spuma", ret 'azi2 „lanturi".
     La baza lui 'a care apare in graiul din Clopodia, ilustrat prin exemplele menzionate, sta atit un g slav comun, precum ^i a sau o vechi, atit in pozitie interioarà cit si in pozitie finalà. De ex. jaSmen a avut in slava veche forma jgcbmy3. Jatelina in slava comunà a avut forma *dgtelb4 dintr-un *demtel-jb, cu ràdàcinà dgt- 5. De asemenea, in pozitie finalà avem a face cu acela^i reflex a al vocalei nazale anterioare, de ex. jahn'a < agn§ §ijagng Trebuie sà facem precizarea cà in acest cuvint ja din prima silabà, mai precis acest a este un a preiotat, deci este de altà provenientà decit ja- din cuvìntul jacmen. $i in par-ticula reflexivà sa, atestatà in graiul in discutie, -a provine tot dintr-un g (a)7.
     Uneori apare i : (lung) in locul lui a : (lung literar) cum este in cuvìntul smi :t sa „a ride" 8.
    2.	Vocala u : (lung) din ceha comunà s-a diftongat in majoritatea graiu-rilor „moravo-slovace“. In graiul din Clopodia, considerai de noi ca un grai
     1	Vezi Jan Gebauer, Historicka mluvnice jazyka leskeho, dil I, Hldskoslovi, Nakl. Ceskoslovenske akademie vid, Praha, 1963 (reeditare), p. 102.
     2	Cf. Jan Gebauer, op. cit., I, p. 114, III, p. 120, unde se aratä cä az din fet'az provine dintr-un mai vechi -ezb, idzb.
      3	Cf. E. P a u 1 i n y, K veku Jagicovych a Paterovych glos, in « Slavia » XXVIII, 1959, sesit 1, p. 20—28.
4C£. Jan Gebauer, op. cit., I, p. 105; O, H u j e r, K ieske pfehldsce av l, in «P f i-spevky k historii a dialektologii ceskeho jazyka >>, Nakl. CSAV., Praha, 1961, p. 33—41; Vac-
lav Machek, Etymologicky slovnik jazyka leskeho a slovenskeho, Praha, 1957, p. 178, s .v.jetel.
     6 Jan Gebauer, op. cit. p. 52, 105; Vaclav Machek, op. cit., p. 178.
     6	Vezi Jan Gebauer, op. cit. I, p. 97, 162; Jan Stanislav, Dejiny slovenskiho jazyka, I, p. 384.
     7	Cf. N. S. Trubeckoj, Ob otralenijach obUeslavjanskogo $ v leiskom jazyke in «Slavia », VI, 1927—1928, p. 661—684; Jan Gebauer, op. cit. I, p. 114.
      8	Cuvintul smit: t sa „a ride" este atestat $i in alte graiuri din Moravia, cf. A. V a § e k, Charakteristika nafeli na Roznovskn a vychodnim valaSskomezifilsku, in Studie ze slovanske jar-ykovedy: Sbornik k 70. nar. akad. FrantiSka Trdvnilka Praha, 1958, p. 391; JaromirBülit. Dolskd näfeli na Morave, Praha, 1954, p. 54; Fr. Bartos, Dialedologie moravskd, Brno, 1886, p. 7.