294
ANTON TANASESCU
     ín cele ce urmeazá vom analiza particularitátile declinárii substantivelor din graiul slovacilor din Marca Huta $i Záuan Bái, stabilind totodatá cores-pondente cu fenomene similare existente in graiurile slovace convergente:
    Substantívele masculine.
     La substantívele masculine se pástreazá categoría „insufletit-neinsufle-tit". Totodatá se constatá tendinta extinderii la únele substantive masculine neinsufletite de tipul dub, a constructiei genitiv-acuzativ, specifice substantivelor masculine insufletite: vid'irn duba ,,vád stejarul“ ; vid'im jedneho b u k a ,,vád un fag“ ; tam pilime b uka stareho „acolo táiem (cu ferástrául) un fag bátrin“ ; vid'im stroma „vád pomul“ M.H., dar §i vid'im jeden str o m1 „vád un pom“ M.H.
     Forma de genitiv-acuzativ apare, ín graiul cercetat, la un numár restrins de substantive masculine neinsufletite {dub, buk, strom)2 si numai la singular3.
    Substantívele masculine cu tema in -a (gazda) au la genitiv singular terminatia -u : isla rosprava od g a z d u do g a z d u ,,a mers vestea din gospodar in gospodar" M.H. Aceastá terminatie este caracteristicá graiurilor slovace centrale 4, spre deosebire de, graiurile de rásárit, in care se pástreazá forma veche in -i: gazdi5.
    La instrumental singular, substantívele masculine6 au terminatia -em: ja svojim x l a p e m1 ,,eu cu bárbatul meu" ; boli spolu z bratrancem, ze s u s e d e m ,,au fost impreuná cu várul, cu vecinul“ Z.B.; id'em ze br a t em „merg cu fratele" ; ze g a z d em „cu gospodarul“ M.H.; plu-h e m sa ore „cu plugul se ará“ ; z vi ak em „cu trenul“ M.H. ; strihat’ n o-zi k em „atáiacu cutitasul“ Z.B. Tot la instrumental singular apar sporadic si forme in -om, similare celor din limba literará slovacá si din majoritatea graiurilor slovace 8 : nad tim d u b o m „deasupra acelui stejar" Z.B.; pred dv o r o m „ín fata curtii“ M.H.
     1	In Marca Huta am notat, la acelasi subiect, la genitiv singular: z vrxu strom u „din virful pomului", iar la acuzativ singular: vid'im stroma „vád pomul". Aceasta este o dovada a influen^ei constructiei genitiv-acuzativ, proprie substantivelor masculine insúflente care au de regula la genitiv singular terminaría -a $i nu
     2	Cum in materialul cules am ìntilnit ¡n aceastá situare numai substantive care denumesc -arbori, presupunem ci acestea au fost incluse de vorbitori in categoria „insufletitelor".
     3	O situale similari prezinti ?i únele graiuri slovace de tip risiritean din R. P. Ungari ■(Vágáshuta), unde este atestatà forma de genitiv-acuzativ numai la singularul substantivelor masculine neinsufletite. Vezi J. itole, Nàrelie troch slovenskych ostrovov v Mad'arsku, Bratislava, 1949, p. 410. $i in graiul din Dlhá Luka (Slovacia de ràsàrit) se constati, la substantívele masculine neinsufletite, pitrunderea formei de genitiv la acuzativul singular. Vezi F. Buffa, Nárelie Dlhej Lùky v Bardejovskom okrese, Bratislava, 1953, p. 78.
      4	Sub influenta dialectului slovac centrai si a limbii literare forma gazdu a pitruns si in unele aseziri din partea de vest a regiunii SpiS (Slovacia de rásirit). V. V á l il v, Nàteli slo-venskà, in „teskoslovenská Vlastivéda" III, Jazyk, Praga, 1934, p. 270 $i harta nr. 24.
     5	J. Stanislav, Dejiny slovenského jazyka, II, Bratislava, 1958, p. 164.
      6	Vezi $i substantívele neutre la p. 302.
     7	Semnul x noteazi in transriere fonetici consoana fricativi velari surdi.
     8	J. Stanislav, op. cit., II, p. 55.