60
STANISLAW GOGOLEWSKI
cît fi în dialectul malopolon începînd cu secolele al XV-lea—al XVl-lea s-a gene-ralizat desinenza -om la toate genurile, în timp ce -am apare numai în graiu-rile mazoviene de nord fi wielkopolone 1, considerâm cà în graiul cercetat avem de a face cu o influentà ucraineanâ. Aceasta este încâ o dovadà câ, chiar într-un compartiment atît de „închis“ ca cel morfologie, pot pàtrunde fi se pot fixa anumite elemente stràine.
    1.4.4.	Toate celelalte fenomene care au influentat fórmele de declinare ale graiului, ca rezultat al interferentei lingvistice, apar sporadic, ca variante combinatorii ale formelor corespunzâtoare autohtone fi ca atare râmîn, în actúala fazà de dezvoltare a graiului, în afara sistemului. între acestea, men-{ionàm :
    Desinenza -u la acuz. sg. al substantivelor fi adjectivelor de ex. zrobila buz'u velku ‘a fâcut gurâ mare’ în vorbirea unor copii eu un slab simt al deo-sebirii sistemelor polonez fi ucrainean, alâturi de desinenta -i, -y, general folosità ; aparitia sporadica a desinentei ucrainene dialectale 2 -ow la Inst. sg. al substantivelor, adjectivelor fi pronumelor feminine z inSow kobitow ‘eu alta femeie’, za tobow 'dupa tine’, în locul desinentei polone dial. -ô.
    1.4.5.	Uneori, alâturi de constructiile poloneze obifnuite, eu instrumental farà prepozitii, ca : s’i opc’iram rynôn’iliim, uddzyl go kaminim, ja mojô rerjkô ubijim c’ebi, se folosesc constructii eu prepozitia z (s) : s’i opc’iram z rynin’iUim, ndàiyl go s kamin'im, ja z mojô renkô ubijim c’ebi, dupa modelul formelor corespunzâtoare românefti : ma ft erg eu prosopul, l-a lovit cu piatra, eu cu mina mea te omor. Este posibil sa actioneze aici fi influentà limbii germane — respectiv a constructiilor eu mit. Fenomenul acesta se întîlnefte sporadic la toti informatorii.
    1.4.6.	Gradui comparativ al adjectivelor si adverbelor poate fi format eu ajutorul mijloacelor specifice limbii polone — sufixe sau folosirea altor teme, de ex. adjective : vesoly — vesetSy ‘vesel — mai vesel’ ; smutny — smut-n’ejUy ‘trist — mai trist’, dobry — tepSy ‘bun — mai bun’, adverbe : vesolo — veseli, srnutno — smutn’i, dobiy — lepi ‘bine — mai bine’. Cel mai adesea însà, se folosefte pentru exprimarea gradului comparativ adverbul románese mai, pus înaintea formei gradului pozitiv : ta druga baba byla maj c’ikava, a ta byla maj fstydliva ‘femeia cealaltà era mai energicâ, iar asta era mai rufi-noasâ’ ; teras s’i cují maj dobzy ‘acum se simte mai bine’. Uneori dupa adverbul maj urmeazà gradui comparativ : un byl maj lepSy ‘era mai bun’, je maj z’imn’i ‘e mai frig’.
    Gradui superlativ se formeazâ, în general, prin adâugarea la gradui pozitiv sau comparativ a prefixului naj- : ncjdlugi, najvysoüi, najlepsy, najdluésy ‘cel mai lung, cel mai înalt’, c l mai bun’. Fórmele cu naj- + gradui pozitiv con-stituie fi ele o inovatie în sistemili graiului de la Cacica fatà de celelalte graiuri poloneze fi fatâ de limba literarâ. Cu mult mai rar decît în cazul gradului comparativ, apar aici forme dupa modelul románese : ten maj cf. rom. cel mai : pjoter je ten maj Oelki z dz’ec'uf ; ten maj dobry luft je na gurax ; to maj
    1 Z. Klemensiwiecz, T. L e h r-S plawiiski, S. U r b a ñ c z y k, Gramatyka hisloryczua jçsyka polshiego, Varçovia, 1955, p. 294—295.
     *	F.T. J í 1 k o, rooopu yxpaincbKoù MOGit, Kiev, 1958, p. 57.