ANTOINE MEILLET
459
termeni câlduroçi, printr-o scrisoare, care a fost cititâ în çedinÇa Academiei Române din
6	iulie 1923 çi pe care ne permitem s-o reproducem intégral:
                       « Monsieur le Secretaire,
     Je viens de recevoir la lettre par laquelle vous m’annoncez la distinction dont l’Aca-demie Roumaine m’a honoré.
     Je n’ignore pas que cette haute distinction ne s’adresse pas seulement à moi; vous avez voulu honorer un Français, ami traditionnel de votre pays et en même temps le représentant de toute une école linguistique, qui compte de nombreux membres. Permettez-moi d’en rapporter en grande partie l’honneur sur mon pays et sur mes amis et collaborateurs.
     Mais je suis très touché de ce que vous m’avez désigné pour porter cet honneur et je vous prie d’en exprimer ma reconnaissance à l’Académie.
     Cet honneur m’impose d’ailleurs des devoirs auxquels je ne manquerai pas.
     J’ai eu le plaisir d’avoir des élèves venant de votre noble pays, et j’ai été heureux de pouvoir les conseiller1. Je me ferai toujours un plaisir de travailler à resserrer les liens intellectuels entre ces deux pays.
Je vous prie, Monsieur le Secretaire, d’agréer l’assurance de mon fidèle dévouement" s.
      Peste trei ani, în 1926, A. Meillet era invitât în {ara noastrà pentru a participa la Con-gresul filologilor români, Çinut la Cluj, în luna aprilie, eu care prilej a vizitat, împreunà eu atyi lingviçti, Muzeul limbii române, condus de S. Puçcariu3. In ziua de 3 mai se afla la Bucureçti, venind ,,sâ viziteze Academia çi sâ mutyumeascà pentru alegerea sa de membru onorar"4, fârà a putea sâ participe însâ la vreuna din çedinÇele acesteia, tntrucît era invitât la Iaçi.
★
     însemnàtatea lui A. Meillet pentru dezvoltarea lingvisticii indo-europene çi teoretice a fost recunoscutâ unanim încà din timpul vie^ii. Cei 30 de ani care au trecut de la moartea lui au confirmât soliditatea cercetàrilor sale, juste^ea multora din teoriile pe care le-a sus^inut çi pe care le-a ilustrat eu un bogat material. Deçi a fost numit de unii cercetàtori ,,cel mai mare dintre eclectici" 5, în realitate, aceastâ apreciere se referà mai degrabâ la faptul cà a îmbrà^içat çi a sprijinit eu câldurâ noile metode lingvistice aie sec. al XX-lea, fârà însâ a neglija cîçti-gurile trecutului, în spécial, aie metodei comparative-istorice, pe care a perfec^ionat-o necon-tenit, încercînd în acelasi timp sà {inà seama de aportul celorlalte çtiin^e în înÇelegerea limbii, consideratà ca fenomen social, evoluînd în strînsâ dependen^â de societate 6. Aceasta îi asigurà marelui lingvist francez unul din locurile de frunte în lingvistica secolului al XX-lea.
       1	Dintre lingvijtii romàni i-au ascultat lectiile O. Densusianu, I. Popovici. Emil Petrovici ?i alt», !n special i-au fost apropiafi Al. Rosetti ?i Al. Graur, care i-au pàstrat o caldà afectiuni- §i i-au inchinat articole piine de recunu^tin(A
       2	Academia Romànà, « Anale, • t. XLIV. §edintele din 1923--1924, p. 7.
       3	Vezi Raport attuai, « Dacoromania », IV, 1924 — 1926, Partea II, p. 1551.
      *	Academia Romànà, «Anale», t. XLVI. Sedicele din 1925-1926, p. 60 (Informarea lui I. Bianu in §edint* din 7 mai 1926).	, T T ,
      5	N. Maccarrone, in « Revue de linguistique romane», VI, 1930, p. 6; vezi acad. lorgu lordan, Lingvistica romanicà, p. 305.	_
      6	Cf. Al. G r a u r — L. W a 1 d, Scurtd istorie a lingvisticii, p. 101 — 103, 116; V. A. Zvegincev, Memo-pus HiuKomaHun XIX-XX eeKoe e oicpKax u inmieveHUfix, I, Moscova, 1964, p. 412-413 (La p. 416-439 se dau extrase din Introduciion).