FARMACOTERAPIE POPULARA DIN SECOLUL XVI
383
   afa, pe cine il tin (scutura) frigurile sa fiarbà ghintura fi sa o bea calda. Cìnd
   il	vor apuca (frigurile), atunci va iefi (elimina) prin vomitare sau pe la spate, tot una ; dà-i sa bea pe (stomacul) gol.
Traista-ciobanului. Traista-ciobanului este o pianta buna. Fierbe-o cu vin si cu trei fire de par de castor si bea oricìt ar fi de calda. Cine are paralizie ìiv sau orice Hie, cìnd va bea va fi sânâtos. || De asemenea, cine va bea aceasta pianta sau o va foiosi atunci cìnd il doare in gît sau (cìnd il doare) capul, sa o fiarbà in otet. Sau cine are paduchi, curata toate impuntatile.
       De asemenea, durabravnic, sa-l fiarbà in apa fi sa spele capul fi se va insanatofi. Cìnd curge pieptul femeii, fierbind cu otet traista-ciobanului, sa-i dea sa bea, pe stomacul gol, si se va insanatofi.
Màrarul. Marami crud maninca-l totdeauna pe stomacul gol, cu fopìrlita ;
12	izgoneste (boala). De asemenea, cine va mìnca marar, || omul acela va fi ìntot-deauna tìnar. De asemenea, cui ìi supureazà rana sa punâ mârar pisat pe rana, umflâtura trece...
*
                  *	*
      Acest important fragment de farmacoterapie populara din ms. 740, unie în felul sâu, scris în slavona ucraineanâ, dar cuprins într-un miscelaneu medio-bulgar, ridica mai multe problème, dintre care ne oprim la urmà-toarele :
1.	Depistarea prototipului, a modelului, care a stat la baza acestei copii
2.	Filiera si epoca în care a pâtruns în literatura românâ veche
       3.	Raporturile cu celelalte manuscrise si publicatii medicale din tara noastrâ
       4.	Raporturile eu lucrâri medicale din tarile sud-slave
       5.	Particularitàtile lingvistice ale manuscrisului.
       1.	în ceea ce priveste prototipul, modelul acestei lucrâri de farmaco-terapie, o analiza a textului ne determina sa presupunem cà la baza manuscrisului a stat opera unui celebru medie si botanist grec Pedacius Dioscoride, supranumit „Prince des simplistes" 1, considérât ca fondator al farmacologiei si apreciat de Cuvier ca botanistul cel mai complet al antichitàtii. Binecuno-scuta sa lucrare De materia medica (Despre mijloacele de vindecare), consacrata medicamentelor de origine vegetala, foarte râspînditâ în evul mediu, a dominât toatá evolutia farmacologiei pìna la Renastere 2, a fost cartea de câpâtîi a farmacistilor si, ca important izvor pentru studiul medicamentelor, a circulât, în numeroase copii manuscrise. Lucrarea s-a bucurat de atìta apreciere,
        1	Vezi P. André Matthiolus, Les commentaires sur les six livres de Pedacius Dioscoride Anazarbeen de la matière médicinale. Traduit du latin en français par M. Antoine du Pinet, Lyon, 1605, în Epistre (p. 14 nenumerotatà), în continuare abrev. Matthiolus.
        2	Vezi Dioscoride Latin o, Materia medica libro primo a cura di H. Mihàescu Iasi, 1938, lntroduzione, p. III.