CONTRIBUTI! LA STUDIUL LITERATURII OMILETICE
349
mâneascâ, in care s-a facut traducerea, e curgatoare si destul de moderna. Alàturi de cele cîteva slavonisme menzionate mai sus întîlnim si latinisme cu semantism vechi pàstoresc ca a apleca adicâ a alàpta si. vbzdojti. Acestea contrasteazà ciudat cu cuvinte mai noi ca dorobanti, care traduce si. voini „ostaci, soldati“. în alte fragmente gàsim si grecisme ca mozavirie „invidie" etc., care devin frecvente în limbâ spre sfîrsitul sec. XVII-lea çi ìnceputul sec. al XVIII-lea.
     Omilia pentru „ìnviere“ in opera lui Neagoe Basarab. ìn comunicarea sa tinutâ la Asociatia Slaviçtilor din R.S.R. ìn decembrie 1959 $i publicata sub titlul învâtâturile lui Neagoe Basarab ìn lumina pisaniilor de pe biserica mìnas-tirii Arges1, Petre S. Nâsturel alàtura pentru prima oarâ doua pasaje, unul din a doua pisanie de la Argeç, celâlalt din ultimul capitol al învâtâturilor intitulât „Rugâciunea lui Neagoe Voevod la ieçirea sufletului sau", subliniind izbitoarea lor asemanare de stil, $i stabilind, pe aceastà baza, contemporanei-tatea învâtâturilor cu opera lui Neagoe Basarab. în textul pisaniei este citât explicit Ioan Hrisostom, çi putem astazi sa aducem explicatia surprinzatoarei „înrudiri de stil" : çi pentru redactarea pisaniei, si pentru redactarea pasajului respectiv din Rugâciune a fost folosit acelaçi izvor, identificat in Omilia pentru „Ìnviere" a lui Ioan Hrisostom publicata in textul grecesc originai in Migne, Patrologia Graeca, voi. 59, col. 721 sub titlul : Katrixr|TiKÔç eiç tò fiyiov TidcTXO. ìnceputul sïç tiç sùcjsuTjÇ Kal «piXôGeoç... „(Sermo cateheticus in sanctum Pascha. Ìnceputul: Si quis pius et religiosus..." Migne, Patro-logiae... s. graeca v. 59, 1862, col. 721.
     Aceastà omilie a avut o mare raspìndire in cultura romàna fiind de tim-puriu tradusa pentru câ o gâsim în Codex Sturdzanus, unul din cele mai vechi texte in limba romàna, ca si in Codicele Cardas datat de pe la 1559—60, ìntr-o versiune tot bilingvâ slavo-românâ descoperitâ de N. Iorga ìn Tran-silvania, in o alta versiune mai dezvoltata, tot bilingvâ, identica in partea slava cu cea descoperitâ de N. Iorga $i pâstratâla Muzeul National din Praga.
     Cu omiliile izolate bilingve sau numai în texte româneçti ne vom ocupa ìntr-un studiu special.2. Deocamdatâ vrem sâ demonstrâm faptul câ pasajul amintit din Pisania de la Argeç, cìt si cel din învâtâturi, folosesc acest izvor, pe care-1 reproducem atìt in textul originai grecesc cît si în versiunea slavonà si in traducerea româneascâ din sec. a XVII-lea a învâtâturilor. Traducerea românea ; â e exactà dar nu textualâ.
Ioan Hri estoni KatTixr)- Cod. Sturdzanus f. 128; înv. Neagoe, Cuv. XXIX tikôç sïç ò âyiov Kâc%a Cod. Cardaç f. 454 Ms. cd. N. Iorga, 1910, p. 306. Migne, ? atrologiae... s. slav, f. 107 gàsit in Pi- Ms. 3488 f. 294 v graeca v. 59,1862,col. 721. teçti-Argeç.	Derept aceea çi eu auziu
............................................ de bogàtia milei tale çi
............................................ cum câ chemi pre toti
............................................ pâcâtoçii la tine zicìnd :
Eï tiç à7rò 7tpd)TT)ç wpaç Aste kto òt prtva cas « Cel ce va veni la ceasul eipYótactTO, Sexéctico	délai est, da priimeti cel dintìi, va lua platà
      1	Vezi « Mitropolia Oltenia », XII, 1960, p. 12—23
     2	Cazanii izolate in limba romàni (va aparc în Rsl XVII,)