82
MAXIM SL. MLADENOV
‘un fel de dans’ (cf. rom. tigdneasca), treipâzéste ‘un fel de dans’ (cf. rom trei-pdzeçte), sikodla ‘çcoalâ’, dizma, pomdna ç.a.
    4.14.	Abstráete si varia : bot 1) ‘parte ascutità a unui obiect’ ; 2) ‘bot’; gdmdliia, glúma, kokolóS, moc, omeniia, ca în : ti nâ si za omeniiu ‘Nu eçti (om) de omenie’, pàkura, paítele, rugina, spúza, soárta, fl’ákure ‘fleacuri’, fel ç.a.
B. ADJECTIVB
    în comparatie cu substantívele, care formeazâ majoritatea unitàtilor lexicale ìmprumutate din limba romàna, adjectivele se ìntìlnesc ìntr-un numàr relativ mie. Eie pot fi, in generai, grupate ìn urmàtoarele sfere seman-ticeJ.
     5.1.	Particularitàti fizice ale fiintelor : coni, gàrbov, kàrn, mut, sk’op ç.a.
    5.2.	Caracteristici concrete ale obiectelor : borkandt, gogondt, klocit, rnocdt ç.a.
    5.3.	Calità^i abstracte : dr’dptdn ‘drept’, fermekdSan ‘fermecat’, stàngan ‘stìng’ f.a.
c. VERBE
    6.	în graiul bulgar din Novo Selo exista un numàr destul de mare de verbe de origine romàneascà. Ele se conjuga însà ca çi verbele bulgâreçti. Numàrul verbelor de provenientà romàneascà ìnregistrate de noi este de peste 50 $i eie se impart in urmàtoarele sfere semantice :
    6.1.	Procese ale muncii si termeni tehnici : dltuisdm ‘a altoi’, ângolcîsâ sa ‘a incolli’, pokldtim ‘a clàti’ ; priponiSam ‘a priponi’.
    6.2.	Alte actiuni concrete : bdgam, èókam ‘a ciocàni’ ¿iugulisani, dobo-riìvdm, olòntim ‘a tàia ceva astfel încît sà devinà caraghios’ (cf. rom. dont), pókndm ‘a pocni’, sa dospiSa ‘dospeçte’, sa Idem ‘a se la’, sclipim (de obicei la pers. 3) ‘a sclipi’, sa spuzSam ‘a se spuzi’, stoár¿am ‘a stoarce’, slàisdm ‘a se slei’, todkàm ‘a toca’, tur tí Sam (turtdSam) ‘a face turte, pîine’, ‘a turti’, ç.a.
     6.3.	Acfiuni legate de acte fizice si psihice : gàfdm ‘a gìfìi’, kóbim ‘a cobi’, moSisdm ‘a moçi’, omutúvam ‘a amuti’, povestiiam ‘a povesti’, polikrisam ‘a porecli’, rdguSùvam ‘a ràguçi’, sa glùmim ‘a glumi’, sâ k’orâsâm ‘a se chìorì', sa rumeniSàm ‘a se rumeni’, Sk’ópàm ‘a schiopàta’, cópam ‘a sari sau juca la horà’ (cf. rom. ‘a topai’) ç.a.
    6.4.	Reacjii si actiuni ale omului fata de lumea ìnconjuràtoare : murdà-ritn ‘a-1 vorbi pe cineva de ràu’ (cf. rom. a murdàri), mi pld¿á ‘a plàcea’, primim ‘a primi’, sd kdnunisdm ‘a se canoni’, sa potolivdm ‘a se potoli’, sa. rebegisdm ‘a se rebegi’ ç.a.
    6.5.	Verbele notate mai sus denumesc in primul rìnd actiuni legate de casà $i de muncile casnice. Aceasta dovedeste cà in familie au existât în trecut douà sisteme lingvistice — unul bulgàresc çi altul románese, çi cà elementele romàneçti au pàtruns în grai mai ales pe aceastà cale.
    împrumutul verbelor (si al vocabularului neterminologic) dovedeste legàturi lingvistice foarte strìnse. 0 parte din verbe, cele care nu sìnt denomi-
     1	La clasificarea semantica a adjectivelor çi verbelor am folosit schema datà de G. M i -h à i 1 a ìn Imprumuturi vechi sud-slave in limba romfinâ, Bucureçti, 1960.