68
STANISLAW GOGOLEWSKI
    Desigur, in ambele graiuri cercetate aceleafi categorii gramaticale pot fi exprimate fie prin formanti identici, fie prin formanti diferiti. ín cel de al doilea caz, se creeazà posibilitatea actiunii interferentei lingvistice. Trebuie sà afirmàm cà, in general, polonezii de la Cacica au un simt foarte dezvoltat al deosebirilor dintre sistemul lor primar fi sistemul ucrainean fi, de aceea, in textele ucrainene rostite de polonezi nu am gásit aproape de loc grefeli gramaticale care ar putea fi explícate prin interferenta sistemului polon.
    3.4.1.	Ca fi in graiul locai polon, am notat cazuri de folosire a instrumen-talului cu prepozijia z(s) : Petryk sapaji z'dmlu s safiow ; udaryw ho s kaminym ; namastyw xlip z maslotn dupà modelul románese : Pe tre sapà pàmintul cu sapa ; 1-a lovit cu piatra ; a uns piinea cu unt.
    3.4.2.	Ca fi in graiul polonez, iormele gradului comparativ ale adjecti-velor pot fi formate cu ajutorul unui sufix special sau al unor teme diferite, de ex.: ostryj — ostriSyj 'ascutit— mai ascutit’; vysokyj — vySiyj ‘inalt — mai inalt’; dobryj — lipSyj ‘bun — mai bun’. Cel mai adesea insà, gradui comparativ se formeazà cu ajutorul adverbului románese mai \ pus inaintea formei corespunzàtoare a gradului pozitiv : maj ostryj, maj vysokyj, maj dobryj, maj zlyj ‘mai ràu’. Ca fi adjectivele, adverbele au douà forme la gradui comparativ : dalako — dalSy sau maj dalako ‘departe — mai departe’ ; visoko — viìly sau maj vèsoko ‘sus — mai sus’.
    Gradui superlativ, la fel ca si in graiul polon locai, se formeazà prin adàu-garea prefixului naj- la gradui pozitiv sau comparativ : najostryj sau najostriéyj ‘cel mai ascutit’ ; najdobryj sau najl’ipSyj ‘cel mai bun’, najvèsoko sau najvèScy ‘cel mai sus’.
     3.5.1.	ín lexicul textelor ucrainene rostite de càtre polonezi am intilnit cite-va cuvinte polone ca : pokuj ‘camerà’ (ucr. lit. KÌMuama), lusko ‘pat’ (ucr. lit. jiìmcko), ruzny ‘diferit’ (ucr. lit. pimuii), opruc ‘in afarà de’ (ucr. lit. onpiu), ks’onc ‘preot’ (ucr. lit. cemifeuux), xororjgva ‘steag’ (ucr. lit. npanop), zelondok (poi. iolondyk) ‘stomac’ (ucr. lit. iujìviiok). Dintre cuvintele mai sus menzionate, pokuj, liéko, ks’onc, ielondok sint folosite fi de ucraineni in graiul lor.
    3.5.2.	Graiul ucrainean de la Cacica cuprinde aproape toate cuvintele de origine romàneascà fi germanà, pe care le are fi graiul polon (vezi mai sus 1.6.). Numai in unele cazuri am observat deosebiri in freeventa anumitor imprumuturi. De exemplu, adv. germ. ja 'da’ apare in graiul ucrainean mai rar decit in cel polon, in favoarea adverbului da ; adj. fajnyj (< germ. fein) ‘fin, delicios’, rar folcsit in graiul polon, este foarte freevent in cel ucrainean, cu sensul 'frumos’, de ex. : ucr. fajna zinka, fajna giwcyna—poi. ladna kob'ita, ladna dz'iféyna ‘femeie frumoasà, fatà frumoasà’.
     3.	limba rom a sa
    3.1.	Dupà cum s-a mentionat mai sus, situatia limbii romàne este, la Cacica, diferità de situala celorlalte douà limbi. Pe de o parte, polonezii, alàturi de polonà fi ucraineanà, invatà incà din copilàrie fi limba romànà
     1	In ceca ce prívente originea romanease^ a cuvintului titai ín fórmele de comparativ din graiuríle slave carpatice, vezi E m i 1 V r a b i e, Observafii asupra unui grai rus pe terito-riul R.P.R., Rsl. IV. 1960, p. 122, inclusiv nótele, ji Rsl. XIV, 1967, p. 111, s. v.