TRILINGVISMUL POLONEZILOR DIN CACICA - JUDETUL SUCEAVA
7J-
    3.5.	Este caracteristic faptul cà in cazul romànei vorbite de polonezi nu am intilnit rezultatul interferentei limbii primare in lexic, compartiment in care in generai interferenta lingvisticà apare cel mai des. Acest fapt, sur-prinzàtor in aparentà, poate fi ufor explicat : in timp ce limba poloni fi ucrai-neanà sint folosite de polonezii de la Cacica in contact cu o comunitate trisan cel putin bilingvà fi nestingheriti de teama de a nu putea fi intelefi, pot foiosi un numàr nelimitat de cuvinte din alte limbi ; de limba romàna se folosesc, in principiu, in contact cu o comunitate unilingvà. In aceastà situatie, se intelege cà polonezii care vorbesc cu romànii sint obisnuiti sà evite in mod consecvent cuvintele poloneze fi ucrainene, care ar fi in marea maj ori-tate a cazurilor neintelese pentru interlocutori.
    4.	Prezentarea conditiilor istorico-sociale care au determinat trilingvis-mul polonezilor de la Cacica, a rezultatatelor acestui trilingvism in sistemul limbii lor primare fi in sistemele celor douà limbi secundare, ca fi a observa-tiilor asupra unor paralelisme in sistemul tuturor celor trei graiuri, ne permite sà formulàm unele concluzii.
    In primul rind, vom lua in consideratie acele fenomene de limbà care sint caracteristice pentru sistemele tuturor celor trei graiuri cercetate.
    4.1.	Existenta unui sistem redus de vocale neaccentuate este caracte-risticà graiurilor ucrainene fi limbii ucrainene literare. Acest fenomen apare de asemenea in subdialectul moldovenesc al limbii romàne fi poate fi legat de contactul cu limba ucraineanà. Existenta sistemului redus al vocaleior neaccentuate fiind mai generalà in graiurile romànefti, la Cacica desigur nu trebuie sà fie considerata ca rezultat direct al contactului actual cu graiul ucrainean locai. Stabilirea acestui fenomen in graiul polon este cu mult mai puternic legatà de stadiul actual al polilingvismului activ al vorbitorilor am-belor nationalitàti slave, deoarece in graiurile polone rostirea diferità a unor vocale neaccentuate este limitatà numai la acele graiuri care se aflà intr-un contact strins cu graiurile ucrainene. Desigur, fixarea acestui fenomen in graiul polon de la Cacica s-a putut datora fi existentei aceluiafi fenomen in graiul celei de a doua limbi secundare — limba romànà.
    4.2.	Existenta corelatiei de timbra a consoanelor, caracteristicà intr-o màsurà mai mare sau mai micà pentru toate dialectele polone fi ucrainene fi pentru cele douà limbi literare — in limba romànà literarà nu este generai recunoscutà. Existenta acestei corelatii, intre áltele, in subdialectul moldovenesc este legatà de influenza slavà. Si in acest caz nu trebuie consideratà-ca factor determinant, pentru stabilirea acestei corelatii in graiul moldovenesc de la Cacica, existenta in sat a grupului de polonezi fi ucraineni. De corelatia de timbra se leagà anumite paralelisme interesante in toate cele trei sisteme, ca de exemplu aparitia secventei mn in diferite pozitii in locul vechiului m. Este interesant cà graiul polon in care fenomenul acesta este rezultatul influente ucrainene alàturi de cea romàneascà a dus la un numàr cu mult mai mare de cuvinte decit graiul ucrainean. Cf. de ex. pol. mnasto, ‘oraf’, zamtiis’o, ‘a màtura’, pamnentac’ ‘a tine minte’ fi ucr. misto, zamist', pamjetaty etc.
    4.3.	Paralelismele menzionate mai sus confirmà teza cà anumite fenomene fonetice fi fonologice pot depàfi granitele unui grai, unui grup de graiuri