278
ELENA DEBOVEANU
lui -n (in pozitie finali) ca i, trecerea lui -x final in -k 1 $i aitele, pàstrate din graiul originar, din ìmprejurimile localitàtii Kolbuszowa.
     in graiurile mai vechi, din Vicsani si Mihoveni, tràsàturile malopolone s-au pàstrat in màsurà mai mica, la Vicsani numai in vorbirea generatiei vìrstnice.
     In ceea ce prive^te graiul „góralilor", acesta ocupà intre celelalte un loc aparte. Desprinzindu-se dintr-un teritoriu lingvistic situai la granita cu dialectul silezian, unele tràsàturi proprii acestuia au intrat $i in graiul „góralilor", pàstrindu-se pina azi: 1) absenta trecerii lui -x > -k (cu exceptia citorva forme intilnite in vorbirea bàtrìnilor din Poiana-Micului) ; 2) urme ale ames-tecului seriilor &, z, c, 3 $i S, z, 6, 3 -, specific partii de sud a Sileziei ;
3)	formele pers. 1. sg. la modul conditional de tipul byx pii ,,as bea“ $i pers. 1. sg. timpul trecut pilex sau iex pii ,,am bàut“ (cf. Stanislaw Urbariczyk, op. cit., p. 51) ; 4) desinentele verbale -m $i -me la prezent, pers. 1 sg. si pi. Aceste desinente sìnt de origine slovacà in dialectul silezian. De altfel, influenza slovacà in limba „góralilor“ bucovineni se datoreazà nu numai vecinàtàtii cu Silezia de sud, ci $i contactului direct $i ìndelungat pe care ace^tia 1-au avut cu dialectele slovace de nord-vest. Aceastà influenti se reflectà, intr-o màsurà sau alta, in toate compartimentele graiului „góralilor“. Mentionàm aparitia lui a < <7 in formele de nominativ singular ale adjectivelor feminine. Sporadic se constatà pierderea palatalizàrii consoanelor labiale ìnainte de -e, apritia laringalei sonore li, cuvinte izolate cu fonetism slovac (ex. : xlapec mraka, vrabec), aceea^i desinentà pentru dativ ^i locativ singular la substan-tivele masculine (ex.: (o) vilkovi, (0) xlopovi3. Tot legatà de influenza slovacà, dar in mod indirect, mentionàm existenta in sistemul fonologie al graiului a fenomenelor r, x §i, probabil, 14. Influenza dialectelor slovace este evidentà ^i in lexicul „góralilor“.
     Graiul de la Cacica, cel mai vechi pe teren romànesc, fiind izolat un timp ìndelungat de graiurile de origine si gàsindu-se, pe de altà parte, in contact strìns cu limba ucraineanà, a pierdut in cea mai mare parte tràsàturile proprii dialectului malopolon, apropiindu-se mult de acele graiuri de ràsàrit ale Polctniei Mici, care au venit in contact cu limba ucraineanà.
     Ca urmare a izolàrii graiurilor polone din judetul Suceava de teritoriul compact al limbii polone, a stringerii contactului dintre membrii acestora (càsàtorii mixte etc.), a exercitàrii asupra acestor graiuri a influentei mediu-lui lingvistic inconjuràtor, s-a creat o nouà serie de tràsàturi, comune pentru toate idiorriurile polone de la noi. Astfel, mentionàm ca o caracteristicà fonetica generalà, ìnmuierea sonantei laterale l si in alte pozitii, nu numai inainte de i ca in limba comunà si in unele graiuri convergente 5 :a) ìnainte de a: bl'axa, zemla (C), l'astufka, l'aika, l'ampa ; b) inainte de e: pol'e.v l'ese;
     1	Cf. St. Urbanczy k, op. cit., p. 21, 29.
     2	Cf. K. Nitsch, op. cit., p. 98.
     3	In legàturà cu influenza slovacà in regiunea de sud-vest a Poloniei, vezi M. M a l e c k i, op. cit.
     4	Ìn legatura cu aceastà problema v. E. D e b o v e a n u, Korclacja twardosci i mi(k-koéci spóiglosek w polskiej gwarze tziv. „Górali bukomnskich", in « Rozprawy komisji jczykowej »; Lòdi (sub tipar).
     *; Vezi Zù. Stieber, Rozwój fonologiczny jfzyka polskiego, ed. II, Var^ovia, 1958, p. 70 urm. ; S t. U r b a n c z y le, op. cit., p. 32.