104
VICTOR VASCENCO
    Termenilor rusesti in -eedenue, la origine calcuri sau semicalcuri 1, le corespund in celelalte limbi slave, de regula, formatii in -istika sau -logie, adicá termeni de circulatie internationalá. Comp. rus. yepo^uHoeedenue si ceh. (slovac.) ugrofinistika, rus. epy3iinoeedenue si ceh. gruzinologie, slovac. gruzi-nologia.
    5.	Un grup, putin números, de termeni se formeazá cu ajutorul pseudo-sufixului -ipa(j)HH2, neproductiv, a cárui particularitate semanticá consta in aceea cá de obicei indica o disciplina cu caracter mai ales practic. Sensul „modest" al acestui morfem a fost subliniat, la timpul sau, de J. Casares 3, care il opune morfemului terminal -logia (cu inteles „inalt", de stiintá) in perechea terminológica lexicología — lexicografía. La drept vorbind, in anumite cazuri cuvintele in -zpa$un sint in másurá sá exprime si notiuni cit se poate de abstracte, cu care opereazá discipline ftiintifice cárora nu le sint de loe stráine preocupárile teoretice, fapt seos in evidentá, bunáoará, de sinonimia unor termeni ca zeojiunzeucnnma — AumeucmimecKaa zeozpatfiust — dua-jieKmoepacpuH.
    6.	Ultímele douá modele, neproductive, sint ilústrate de cuvintele in -na (-mi»): opfiojnufi, 0p<f>0<f>0Hun, nymmyai\un, unmepnyuKifun, mononuMun si -h3m, acestea din urmá desemnind in exclusivitate scoli lingvistice: maüóo-epaMMamu3M, decKpunmuemM, cmpyianypaAU im .
    Un loe cu totul aparte ii revine termenului cmmaKcuc (ucr. cunmaKcuc, bielorus. cinmaKcic, ceh. syntax, slovac. syntax, bg. cunmaKcuc, ser. cüwnaKca etc.), care propriu-zis nu reprezintá nici un model.
    4.	Din cele sapte tipuri trecute mai sus in revista, trei sint pseudoafixale (-.ioiiih, -Be/iemie, -rpacjni»), iar patru sufixale (-iiCTHka, -nica, -hh, -iom). De
remarcat cá pseudoafixarea este folositá si ca mijloc suplimentar, secund (comp. neo -f AumeucmuKa).
    Cit privefte formarea termenilor corespunzátori nume de agent, modelele analízate mai sus se comportá in mod diferit. Asemenea termeni se formeazá in mod curent in cadrul tipurilor -Aoeun, -ucmuKa, -aedenue si -u3m: cuhoaoz, óoAcapucm, epyiuuHoeed, cmpyKmypaAucm (comp., de asemenea, ceh. sinolog, bulharista, strukturalista). De posibilitáti mai modeste dispun in acest do-meniu modelele -epeufun §i -uxa: cuvinte ca AeKcuxoepafju.H, epaMMamuKu s.a. cunosc termenii corespunzátori (AeKcuKoepatf, epaMMamucm), in timp ce (fiono-epatfiun sau, de pildá, ceMuomuKa sint lipsite de forme corelative. Aceastá corelatie este complet stráiná termenilor in -u.h.
    Modelele productive (-ucmuKa, -aozuh, -eedeuue, -una) se comportá ca atare, mai ales in rusa, ji sub raportul echivalentei semantice, fapt sublinia^
     1	Din termenii men^iona^i mai sus (v.p. 105, nota 2) calcuri propriu-zisesint numai eocmoKoee-denue (comp., de ex., germ. Orientalistik), Kumaeeedenue (comp. fr. sinologie, germ. Sinologie) Si AibiKoeedeHue (comp. germ. Sprachwissenschaft). Toti ceilal^i termeni sint semicalcuri (de tipul a.ióationedcHite) sau, probabil, formatii proprii (de ex. avxa3oeedeuue) ■
     -	!l intilnim in structura unor termeni ca: apxeoepatfiu.’t, .tumeucrnuuecKan zeoípaifnm, (Hui u'Krno,'pti(ßn.H AeKCUKoipafßun, Mopcfie.uoepatßu.i, opffiospacßiiM, tfioHoepacfiuH, na.ieoepaißu.h,
3	J. Casares, Introducción a la lexicografía moderna, Madrid, 1950 (ed. rusá, Moscova.
1958,	p. 28).