CRITICA 5i BIBLIOGRAFIE
483
André Vaillant, Manuel du vieux slave, tome I. Grammaire. Seconde édition revue et augmentée, Paris, Institut d’Études slaves,
1964, 389 p.
      Considerati ca temelie a studiilor de slavistica, limba slavâ veche a stat în atendía unora din cei mai de seamâ slavisti, printre care savantul francez André Vaillant. Nu demult a apärut édifia a Il-a din volumul I al celebrului Manuel du vieux slave (édifia I-a, publicatä în 1948 a fost tradusâ fi în limba rusà ’).
      Precum spune autorul în préfaça (p. 10), în édifia a Il-a, reväzutä fi completata, acorectat grefelile de tipar çi de redactie, a înlâturat omisiunile, a adâugat materialul furnizat de o noua despuiere a textelor fi a adus la zi indicabile bibliografice.
      Ca structura, édifia de fatä nu diferä de cea precedentä decît în douâ puncte : a) prin adáo-girea unui paragraf în plus numérotât 123 bis, intitulât Altération du systeme des cas, în care A. Vaillant precizeazä cä în slava veche ‘‘folosir.le cazurilor sînt complexe dar regúlate...fi, în princi-piu, nu se întîlnefte confuzia dezinenÇelor cazuale, iar exemplele sporadice întîlnite în manuscrise sînt doar greseli aie copiftilor fi nu primele träsäturi ale reducerii ulterioare a flexiunii nominale din bulgaro-macedoneanä" (p. 192) ; b) prin adàogarea unui indice de cuvinte studiate (p. 381— 382), în care — precum spune autorul — sînt incluse numai cele care prezintä un real Ínteres fi care nu pot fi gäsite ufor prin consultarea tablei de materii.
      Profesorul A. Vaillant, bazat pe cunoafterea profunda a materiei, a adus însâ o serie de pre-cizäri, completäri fi îndreptâri de detaliu, consecintS fireascä a cercetärilor fi rezultatelor ob^inute în specialitate ìn ultimii 15 ani. Astfel, din numeroasele completäri care re^in atendía, citäm cîteva pe care le înfirâm în ordinea paginilor lucrärii.
      1.	în limba slavà veche exista tendinea ca substantívele nume de orafe care în limba greaeä erau de genul feminin sä se adapteze la declinarea masculinâ, ca în cazul lui a'Aopi k (p. 117).
      2.	Pronumele r-k fi ck se puteau postpune unui substantiv fi chiar se puteau suda eu acesta, dar pâstrîndu-fi mai mult sau mai putin valoarea de pronume demonstrativ. în slava veche exista „momeala“ — cum îl numefte autorul — a unui articol nehotârît K a h ii k care însâ nu constituía altceva decît condili ile care vor permite lui n postpus sä se dezvolte ìn medio-bulgarà în articolul hotârît (p. 141).
     3.	Apari^ia lui	ìn Codex Marianus fi Cartea lui Sava sub influenza lat. Unus marcheazà începutul dezvoltärii articolului nehotârît „un" ìn limbile slave.
      4.	ìn mod special trebuie relevate completärile aduse la capitolul ìnchinat cazurilor, cum ar fi: a) genitivul-acuzativ (p. 177—178); b) genitivul ad ver bai (p. 182—183); c) instrumentalul calitätii (p. 190—191).
      Releväm fi únele precizäri pretioase.
      1.	Tratatul cälugärului Hrabr care ne-a parvenit ìn slavonä, a fost compus în greaeä (p. 12)
      2.	Defi anii erau socotiti dupä era bizantina, conform calendarului religiös, la slavi anuí civil începea la 1 martie. De asemenea unele cronografe pästreazä pentru datele vechi amintirea erei creftine primitive (conform cäreia creala lumii se stabilefte cu 5500 de ani ìnaintea erei noastre, p. 24).
     în bibliografia numitä de autor „sumarä“, prof. A. Vaillant a introdus de fapt cele mai importante lucräri care au väzut lumina tiparului ìn perioada care s-a scurs ìntre cele douä edi^ii (De pildä : primele 7 fascicole din Slovnik jazyka staroslovénského publicat de Academia de Çtiin^e a Cehoslovaciei, L. Sadnik fi Aitzetmüller, Handwörterbuch zu den altkirchenslavischen Texten ; N. S. Trube^koi, Altkirchenslavischen Grammatik-, Herbert Brauer, Slavische Sprachwissenschaft. etc.
     Cu o afirmare nu putem fi totufi de acord. In legäturä cu cele mai vechi inscrip^ii, Prof.
A.	Vaillant, dupä ce afirmä cä numai inscripta tarului Samuil poartä datä — anul 993, adaogä „o inscrip^ie anterioarä din 943 este de autenticitate ìndoielnicà" iar alta, de la Preslav, poate fi datatä in jurul anului 970" (p. 14). Este totufi un fapt incontestabil cä în anul 1950 — cu pri-lejul unor säpäturi în satulMircea Vodä din Dobrogeas-a descoperit o inscrip^ie fragmentará datînd
       1 Edifia rusä intitúlate PyKoeodcnteo no cmapocjiae.iHcKOMy xjbtxy tradusä de V. V. Borodici s-a publicat la Moscova !n anul 1952 sub tedactia lui V. N. Sidorov care a çi prefa(at-o 'p. 3 — 12).