540
CRONICA
     Aspccte dia expericn^a cartografierii fenomenelor lingvistice luzaciene §i germane a prezentat Fr. Michalk, cu referire specialà la Atlasul lingvistic luzacian, al càrui prim volum a ¡ji apàrat, nu demult.
     In intervenga sa pe marginea principiilor cartografierii pentru ALS, W. Doroszewski a intàrit, cu exemple sugestive din practica geografici lingvistice poloneze, conceptul de hartà interpretativa (Pentru ,,sat" in graiurile polone s-au inregistrat: dziedzina, wies, veli. Instituirea, in legenda hártii, a unui semn convenzionai pentru ye¡í, deosebit de cel adoptat pentru wies se bazeazà pe o neinZelegere de principiu, càci pentru planul lexico-semantic ambele variante reprezintà unul §i acela^i cuvint. In realitate, la cartografiere ar fi trebuit sà se aibà in vedere opoziZia dziedzina || wies, veli, renunfindu-se la opoziZia wies || xeji, care, oricit de interesantà $i de importantà ar li ea pentru caracterizarea fonetica a graiurilor poloneze, este indiferentà pentru o hartà lexico-semanticà). Desigur, a atras pe bunà dreptate aten^ia W. Doroszewski, in elaborarea hàrtilor ALS va fi nevoie de multà aten^ie in stabilirea limitei pinà la care se va putea merge cu renuntarea la detaliile indiferente,
     in incheiere, R. I. Avanesov, aràtind cà este pentru prima oarà cind se discutà pe larg aceastà problemà atit de importantà pentru ALS, a fàcut un scurt bilant al opiniilor exprimate, spunlnd, printre áltele, cà in conceperea ?i redactarea hàrtilor ALS trebuie sà se tindà spre „neutralizarea experienfei nazionale de cartografiere”. Prin insà^i concepta sa, Atlasul, fiind o lucrare nouà, fàrà precedent similar, va trebui sà aplice, §i In privila cartografierii, metode noi. Un aspect al noutá^ii si originalitá^ii Atlasului va consta in faptul cà hàrZile sale vor fi concepute ¡ji elaborate in comun, cu participarea reprezentanZilor tuturor comisiilor nazionale interesate. Dìnd dreptate antevorbitorilor, R. I. Avanesov a adus ilustràri din realitatea dialectalà a limbii ruse, pentru a aràta !n ce sens trebuie inZeleasà selectarea elementelor importante pentru ALS de cele care nu prezintà decit Ínteres naZional, rusesc. De ex., in graiurile velicoruse pentru „a create“ existà urmàtoarele variante principale posibile: ros’t’i, ros’t’, in cele de tip septentrional, si ras’t'i (< slavona rusà), in cele meridionale. Pentru harta ALS care va reflecta ràspunsurile la intrebarea 341 din Chestionar (infinitivul de la verbul a càrui pers. 3 sg. prez, are forma si. com. * orstetb), opoziZia o || a va trebui eliminatà, ca neesenfialà. Tot asa va trebui sà se procedeze cu opoziZia o l| « din ràspunsurile rusesti la intrebarea 2006 — ,,]emeia care locnier.te in casa vecina" (sufixul moZional), càci, pentru ALS variantele rasenti sos'édka §i sus’édka sint, din punctul de vedere al derivaZiei, identice. In aceeasi situaZie sint fórmele verbale de prezent slúíajet si slúíajit, care din punct de vedere morfologie sint cartografiabile impreunà, opunindu-se formelor dialectale rusesti cu -t‘. Naturalismul in cartografiere ar da hàrtilor ALS un pronunZat aspect pestriZ, atomizind inútil arii lingvistice slave unitare. Aladar, ca principiu, in ALS vor trebui cartografiate feno-menele, iar nu manifestarne lor concrete. Fàrà indoialà cà, pe màsurà ce volumul materialului strins de pe teren pentru ALS va create, vor apàrea si numeroase alte probleme, mari si mici, care vor trebui analízate cu toatà atenZia. Teoria cartografierii ALS este prea complexà $i materialul adunat pinà in prezent este ìncà prea restrìns pentru a se putea lua de pe acum decizii cit de cit ferme cu privire la aceastà problemà. Cel mai important lucra insà, a incheiat R. I. Avanesov, ràmine, dupà cite se pare, necesitatea de a se descoperi opozitii $i de a se stabili relafii intre faptele culese de pe teren. ModalitàZile de redare tehnicà pe hàrZi a acestor opoziZii ?i relaZii (isoglose, culori, figuri etc.), de§i importante $i eie, sint pe de-a-ntregul subordonate continutului lingvistic al fenomenelor.
      5.	Strins legatà de cartografiere este problema comentariilor la hàrZile ALS. De$i chestiune de viitor ceva mai indepàrtat, ea incepe sà preocupe de pe acum pe membrii Comisiei. CiZiva dintre acestia au luat cuvintul la Conferirà, relevind indispensabilitatea comentariilor pentru anumite fenomene prevàzute de Chestionar. De pildà, T. Logar a atras pe bunà dreptate atentia, cu ilustràri din realitatea dialectalà slovenà, asupra faptului cà douà sisteme fonologice identice, ale unor graiuri populare aparZinind aceleia^i limbi, istoricele pot fi de cu totul alte origini.
     Este evident cà, in asemenea cazuri, materialul ilustrativ prezentat pe hàrZile ALS numai din perspectiva sincronicà n-ar putea fi decit cu gieu utilizai fàrà comentarii istorice adeevate. B. Meriggi a intàrit punctul de vedere exprimat de T. Logar asupra importanze! comentariilor la hàrZile ALS, referindu-se la fenomene analoage din graiurile slovene din Italia.
     6.	In re priveste participarea specialistilor din fàtile neslave la elaborarea ALS, acest lucra spoi este si mai mult interesul pentru viitorul Atlas. Presedinte al Comisiei pentru Z arile