SLAVISTICA IN TARILE SCANDINAVE
477
sischen Sprachgrenze im östlichen Ungarn (1897—1899), Über einen weissrussischen Dialekt aus der Gegend südlich von Vilnä (1957 — 1958), monografia Die Dialekte des südlichsten Serbiens (1903), Opisanie odnogo govora iz jugozapadnoj (asti Totemskogo uezda (1907), Govory k zapadu ot Mosal'ska (1916) §.a., lucräri de fonetici, onomastici, o Gramaticä a limbii ruse (1936, ed. a 2-a 1944) etc.' Nu poti sä nu rämii impresionat, vizitind aceastä expozi^ie, de vastä corespondents personalä pe care a intretinut-o O. Broch cu sa van ^i ca Leskien, Brug-mann, Fortunatov, ijahmatov ?.a., de numeroasele sale articole, apärute in diferite ziare $i reviste din Oslo. Lui O. Broch ii apartine tälmäcirea in norvegianä a romanelor Anna Karenina de L. Tolstoi, Frafii Karamazov de F. M. Dostoevski, precum si o serie de alte traduceri din rusä, cehä $i polonä.
     In Svealand, regiunea centrala a Suediei, la nord de Stockholm se gäse^te Uppsala, orajul cu cea mai veche universitate scandinava (infiin|atä in 1477), in cadrul cäreia functio-neazä I nstitutul de studii slave (Slaviska Institutionen vid Uppsala Universitet), condus pinä nu demult de prof. Gunnar Gunnarsson, decanul de virstä al siavi^tilor suedezi, membru al Comitetului International al Slavijtilor, autor a numeroase studii, lucräri lexicografice $i gramatici slave. Actualul director al Institutului, prof. Jósef Trypuéko, este polonist ca formale, fapt care reiese de altfel si din tematica lucràrilor sale, din care vom aminti citerà : Polonica velerà Upsaliensia. Catalogue des imprimés polonais ou concernant la Pologne des XVe, XVIe, XVIIe et XVIII* siècles conservès à la Bibliothèque de l'Université Royale d'Up-sala, Uppsala, 1958; Polska för nybörjare (lucrare scrisä in colaborare cu Gunnar Gunnarsson), Stockholm —Göteborg —Uppsala, 1964; Polish Studies. Language, in „The Year’s Work in Modem Language Studies", vol. 25 (1963), Cambridge, 1964, p. 488 — 507; Pozyczki laciiiskie w Pamietniku Franciszka Mickiewicza, in „Scando-Slavica", XI (1965), p. 210—228; Roz-mówki szwedzkie, Wyd. 2, Varjovia, 1966; Pierwszy tom Slownika jgzyka Adama Mickiewicza, in „Rocznik slawistyczny", 26 (1966), p. 149—176, $.a.
      La acest institut, cu vechi §i bogate traditii in domeniul studierii limbilor $i literaturilor slave, in cadrul cäruia $i-au fàcut ucenicia, ca studenti, cei mai multi slavisti suedezi din generatia virstnicä, mai activeazä doc. dr. Carin Davidsson (adjunct al directorului), care ne-a vizitat recent tara ca participantä la lucrärile celui de-al X-lea Congres international al lingvi^tilor, dr. Witold Cienkowski (lector de limba polonä) 5.a. Membrii Institutului dispun de o publicatie proprie, Studia Slavica Upsaliensia (in care apar, de regulä, monografii), colectie neperiodicä pe lingä Acta Universitatis Upsaliensis. La Uppsala, cursurile de slavistica sint audiate de aprox. 300 de studenti, cifrä de-a dreptul impresionantä, 200 dintre acejtia spe-cializindu-se in domeniul filologiei ruse. In afara Bibliotecii institutului, formata din manuale, compendii si lucräri de strictä specialitate, studentii, ìndeosebi cei ce-$i pregätesc examenele de magistru sau de licentä, consulta fondurile de cärti ale Bibliotecii universitäre, Carolina Rediviva, cea mai mare biblioteca din Suedia, cu caracter public, care dispune de o colectie valoroasä de cärti si manuscrise slave (din donala lui I. G. Sparwenfeld, lingvist §i diplomat suedez de la inceputul secolului al XVIII-lea), aprox. 2.400 de incunabule si, lucru färä indoialä surprinzätor, peste 500.000 de teze de doctorat. Cea mai valoroasä piesä a bibliotecii este faimosul Codex argenteus (sau Biblia de argint), singurul manuscris, de proporci mai mari, in limba gotici (copie, datind din secolul al VI-lea, a Bibliei traduse de episcopul Ulfila in secolul al IV-lea).
     A doua universitate suedezä, ca vechime, este cea din Lund (1668), unde activeazä profesorul Knut-Olof Falk, directorul Institutului de studii slave (Slaviska Institutionen vid Lunds Universitet), doctor honoris causa al Universitätii din Poznan. D-sa s-a fäcut cunoscut prin studii de etimologie slavà si toponimie, mai ales polonezä, din care ne permitem sä spicuim: Wody wigierskie i hucianskie. Studium toponomastyczne, vol. I —II, Uppsala-Lund, 1941 (tezä de doctorat); Dneprforsarnas namn i Keisar Konstantin VII Porfyrogennetos' De administrando imperio, Lund, 1951, operä capitala, consacrata studiului numelor cataractelor Niprului din lucrarea „Despre administratia imperiului" a impäratului bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul ; népaiia Toö xpapiou 'Traiectus Crarii’, in „Ärsbok 1948—1949" (Slaviska Institutet vid Lunds Universitet), Lund, 1951, p. 106—137; Slavjanskoe nazvanit duba, in „Scando-Slavica", IV (1958), p. 265 — 285 (comunicare prezentatä la cel de al IV-lea Congres international al slavi^tilor, Moscova, 1958); Ze studiów nad slawizacja litewskich nazw miejscowych i osobowych, in „Scando-Slavica", IX (1963), p. 87—103; Ze studiów nad hydro-nimin suwalskn : Gnilik-Kelig, in „Acta Baltico-Slavica", III (1966), p. 69 — 75; 0 metodach slawizacji litewskich nazw osobowych i miejscowych. O genezie i rozpowszechnieniu nazw na alice,