influenta limbii romane asupra limbii ucrainene 173 spudz'ànka, vezi spùdza. spuz(a), vezi spùdza. spyndz „spinz“ —pianta Helleborus (¿elechowski, 900). Etimol. : < rom. spinz, spint, probabil de origine autohtonà, cf. alb. shpendèr ,,id.“ (Candrea, 406, Scheludko, 142, Rosetti, II, 119). Este termen pàstoresc fi va fi fost transmis ucrainenilor impreunà cu ceilalti termeni legati de pàstorit. Spìnzul ,,e intre-buintat in chirurgie veterinarà popularà, vìrindu-se un fir de ràdàcinà sub pielea animalului bolnav“ (Candrea, Diet. Ib. rom., 1187). Var. : spynz spindz, spinz. stemperàtys'a „a se potoli“—in graiurile bucovinene. Etimol.: < rom. dial, a se astàmpàrà < a se astlmpàrà < lat. +e.xtemperare (Sàineanu, Istoria, 275, Scheludko, 143, Crànjalà, 432, Rosetti, I, 177 si V, 119). struna, vezi strùnga. strunga 1° „strungà la stinà" ; 2° „spàrturà in gard“ ; 3° „strungà intre dinti“. Etimol. : < rom. strungà ,,id." (Kaluzniacki, 19, Miklosich, EWSl., 326, Candrea, 401—402, Scheludko, 143, Rosetti, V, 121, Zavorotna, Osobly-vosti, 12), probabil de origine authtonà (Rosetti, li, 119, Poghirc, 24). Ràspin-dire : in graiurile bucovinene, pocutiene, hutule, boikoviene (Dzendzelivs'kyj, Ovcevod. leksyka, 126—127, Milecki—Nitsch, h. 167, „ogrodzenie dia oviec przy dojeniu“, cu diverse variante fonetice, in p.c. 2—5, 7, 8, 10, 11, 13, 25, 36—40), lemkoviene (Stieber, Atlas lemk., Ili, h. 106, strqga : „Jest to bramka, którq sij wypuszcza owce do dojenija w koszarze“, cu variantele principale : strunga, pct. 2, 3, 11, 13, 14, 22, 24, 34, 43, 53, 73, 79, 80 ; strunka, unde g a fost interpretat drept suf. diminutival -k-, in p.c. 29, 44, 52, 57, 58, 67, 76; struna — prin falsa dediminutivizare, pct. 6; cf. fi Nandri$, 143). Cunoscut in Carpatii Nordici fi ca toponim (Petrov, 21), Larg cunoscut in da-coromànà (ALRM, s.n., I, h. 261, strungà, notat in p.c. 64, 172, 219, 260, 274, 279, 284, 310, 316, 334, 346, 349, 353, 362, 386, 414 s.a.), in istor- romàna, in meglenoromànà (ibid., p.c. 02 fi respectiv , 012). Derivai propriu : strundfyna „gardul cu strungi, la stinà" (Dzendzelivs'kyj, op. cit., 127). Cf. fi strungàr' (2°). strungàr' 1° ,,cel care minà oile prin strungà, la muls“ — in graiurile transcarpatice din raioanele T'acev fi Xust (Dzendzelivs'kyj, Ovcevod. leksyka, 127) ; 2 „scindurà, lemn bifurcat, care servefte la amenajarea unei strungi" — in graiurile transcarpatice (Dzendzelivs'kyj, op. cit., ibid.). Etimol.: < rom. dial, strungàr' „strungàr“, bine cunoscut, cu sensul 1°, in graiurile romànefti, (ALRM., s.n., I, h. 262)