310
PANDELE OLTEANU
mult : apreciind activitatea de predicator si scriitor a lui loan Exarhul, Emil Georgiev se opre^te chiar asupra limbii acestei omilii pentru „Preobra-jenie“ §i elogiazà latura emotionalà, patetica, partea sensibilà, care domina pe cea de continui a argumentàrii. Ilustreazà afirmatiile, citind un pasaj din omilia pentru Preobrajenie, in care automi cauta sa dovedeascà prin intrebàri cele douà tiri ale lui Isus : firea omeneascà si firea dumnezeeascà : Emil Georgiev citeazà acest fragment pentru a ilustra pe baza lui puterea de argumentare, patetismul §i alte calitàti scriitorice^ti ale lui loan Exarhul :
      „Dacà el nu era om, atunci a cui mamà e Maria ? Si clacà nu era Dumnezeu, atunci cu se inchinau magii ? Si dacà nu era trup, atunci pe cine purta Simeon in bracete sale ? $i cui !' spunea : „Acum elibereazà in pace pe robul tàu stàpine"? Si dacà nu era trup, atunci cu cine a fugit Iosif in Egipt? Si dacà nu era Dumnezeu, cum s-ar fi indeplinit cuvintele: „Din Egipt mi chemat pe fiul meu"1.
     Emil Georgiev deduce cà fiecare argument din textul citat actioneazà mai mult emotional, nu printr-un continut adìnc de dovedire. loan Exarhul are o vorbire frumoasà, nu analizeazá arguméntele. Patetismul acesta se potrivea stàpìnitorilor bulgari, care-si insusiserà ìnvàtàtura crestina ca pe
o	ideologie a lor2. Emil Georgiev considera cà in felul acesta loan Exarhul creeazà o predicà foarte vie. Fragmente din aceastà omilie au fost introduse de B. Angelov si M. Genov si in Antologia de texte bid gare tot sub numele lui loan Exarhul ca autor3.
     Ca si profesorul Emil Georgiev procedeazà prof. Todor P. Todorov' in studiul loan Exarhul ca scriitor-orator si Dora Ivanova-Mirceva in recentul studiu despre Climent de Ohrida si loan Exarhul — ca alcàtuitori de omilii. Pentru a ilustra procedeele stilistice si subtilitàtile filozofico-teolo-gice de ginditor ale lui loan Exarhul reproduce mai multe fragmente din altà parte a omiliei. De ex. dialogul dintre Isus si Simon Petru, care voia sà facà trei colibe pe muntele Taborului in pustie : pentru el, pentru Isus si pentru Moise, sau pasajul unde se vorbeste cà Isus nu e proorocul Ilie, ci Dumnezeul lui Ilie4. ín versiunea omiliei la Preobrajenie — atribuità lui loan Exarhul — sint unele omisiuni datorità copistilor. Dora Ivanova-Mirceva observà cà in partea a doua a omiliei loan Exarhul are un stil povesti-
     1	«Eto kak na primer Slovoto na Prcobra ¡enti’ se prevrbsta, v preki patetiÈnata reò v niza ot argumenti za dvete estestva na Hrista — bozestvenoto i Coveskoto.
     Ako toj ne beSe iovek, to iija maika e Marija? I ako ne bese bog, to komu se poklo-nicha vlichvite? I ako ne beSe telesen, to kogo nosese Simeon na ncete si? I komu kazvase „Sega pusni raba svoego s mir?“ 1 ako ne beSe telesen, to s kogo izbjaga Iosif v Egipet?, ako ne be§e bog, kak bicha se sbs.dnali dumite: „Ot Egipet \"bzvach sina moego?"».
    Emil Georgiev, Razcvetbt na bblgarskata literatura v IX — X v., Sofia, 1962 p. 266.
     J No loan propoveadva pred upravljastata vtrchtska, kojato, usvojla christijanskoto uienie kato svoja ideologia ne se pusta da analizira argumentite na propovednika: tja se opiva povece, poveie ot krasnoreÈicto, otkolkoto se zadilboiava v stdbrianieto». E. Georgiev, op. cit., p. 266.
     3	B. Angelov $i M. Genov, Stara bblgarska literatura v primeri, prevodi i bibliol-grafja, Sofia, 1922.
    4	Todor P. Todorov. loan Ekzarh kato pisatel—propovednik in «God. na du-hov. Akad.», Sofia I (XXVII), 1950—1951, p. 30^-31; ,D o r a I v a n o v a - M i r c e v a, Kliment Ohridski i loan Ekzarh kato sbzdateli na slova,' ibid., p. 255 u.