INFLUENT A LIMBII ROMANE ASUPRA LIMBII UCRAINENE
183
       Din considérente similare, ?i al^i termeni nelega^i de pàstorit au lost grupati in listele temat-ice de mai jos tot impreunà cu termenii propriu-zis pàstore§ti (bukata, kolyba, marnaiyga, spitdza, tajstra, etc.).
      Intrucìt insà listele tematice sint $i instrumente de lucru, mai ales de identificare a anumitor termeni din acelasji domeniu, in cele ce urmeazà imprumuturile sint grupate nu numai dupà cri-teriul istorico-tematic, ci $i dupà cel propriu-zis tematic. De aici, repetarea unor termeni in douà sau chiar in mai multe subdiviziuni tematice (de ex., blyndyj figureazà si printre cuvintele cu valoare afectivà, $i printre termenii pàstoresti, man(n)a — ?i printre termenii etnografici, fiind vorba de o superstite, §i printre cei pàstore?to, intrucit e vorba de laptele vitelor mulgàtoare, etc.
Incepem prezentarea tematica cu domeniul cel mai bine reprezentat $i din punct de vedere numeric, ?i prin vechimea imprumuturilor—pàstoritul. A.	P à s t o r i t u 1. in generai, se observa cà termenii referitori la ovine sint mult mai bine reprezentati decit cei care arata notiuni din domeniul cre^terii vitelor cornute mari sau a altor animale.
    a)	pastori la oi : baó, spudzár', strungdr', strungás, vatdh ; a') pastori la va ci: bovhdr', vakdr' ;
    b)	adàp o stur i p e ntr u pastori: lurdéj, kotyba, salai ; poate cà tot aici intrà §i katún, care in romàna inseamnà nu numai „càtun“, ci, dialectal, §i „casa de la stìnà“ (ALRM, s.n., I, h. 260, p.c. 872) ;
    c)	hr ana pàstorilor: afyny, bdlmus, cyr, demykdty, kuléSa, makr'yS, maldj, mamalyga, merénd’a, merenddty, tájstra, tokàn, la care se adaogà, bineìnteles, produsele lactate de la stìnà ;
    d)	economie pastor ala: dat, revdS, sembrél'a, sokotyty ;
     e)	s t in a : cdrok, komdrnyk, koséra, mutatór'a, okíl, strùnga ; e') cons-tructii pentru va ci: bovhdrka, oddja, vakdrka ;
     f)	focul: kùzba, skrum, spúdza, vdtra, vatrdl'ka, zgùra ;
     g)	vase: berbenpc'a, cùtora, geléta, hergév, kiipka, putyna ; tot aici pot fi grupate : batalév, dóga, ryndza, t'ask ;
     h)	un elt e : bota, dzermdry, frembija, kác'a, kl'ah, kostùra, kotyha, kurmdk, kurméj, kyrtyn, kprza, macùga ; tot aici : flojdra, gdjda ;
    i)	p r o d u s e lactate: bryndza, dzer, kurdstra, ménzyr', ryndza, serbadz'dnka, (v)úrda, zentyc'a ; aparte : mdn(n)a ;
   j) n um e de ovine:
    dupà culoare : djyna, bar za, bàrzij, bilobúdzka, br'adzún, bryndùsa, bukuldj, bukuldja, bukulésa, kacùra, laistyj olacyna, rósa, vaklésa, vaklesùn ;
     dupà alte insusiri: arétij, babdna, bds'ka, belécka, hlyndyi, cap, cúl'a, dzulyj, kornúta, menzéra, spudz'dnka, Sutyj, vatiU'a ;
   k) nume de bovine:
     dupà culoare : baldja, balan, bóksa, bóksyj, murga, murhij, tarkdtyj ;
    l)	Un a fi b I an a : bldna, kakaradz'dnka, kapuSdnka, merhiska, myc'ka, nótenyna, skam, stym, tusyra ;
    m) turma : botéj, gros, kyrd, turma ;
    n) pàsunatul: bdlega, byr, merizdty, mutdty, plekdty, pom'dia, redykáty, rumegáty, rumenuvdty, tyrlo, itrma, vagdS ;
    o) medicina veterinarà: dzermdry, kdpuS, spyndz;
     p) varia: duléj, latúra, (in legàturà cu cìinii ciobàne^ti) ; pdrtal, tyryty (lupul la oi).