DESTOE UNIUNILE LINGVISTICE
7
                        Romàna i	!	u
e à o a
                                 Bulgara i 3 u e a o
Macedoneana
1	u
e	o
a
                              Albaneza i	y	u
e è o a
    Triunghiul vocalic albanez pare a fi identic cu cel románese. Dar vocala albaneza y este o vocalà anterioarà, ìnchisà, rotunjità, de tipul lui ii german sau francez, pe cind e este o vocala mediala, de deschidere medie, nerotunjità, ca à románese. Raportul dintre è §i y albanezi nu e acelasi ca ìntre à si i romá-nesti, care diferà unul de altul numai prin gradui de ínchidere, prin caracte-rul compact al lui á in contrast cu cel difuz al lui i. Nu trebuie uitat cà fonologia albanezei de nord (a dialectului gheg) prezintá patru particularitàti „nebalcanice" : 1) absenta vocalei è, 2) tràsàtura distinctivá a nazalitatii la vocale, 3) opozitiile fonologice de cantitate vocalica si 4) cele de intonatie a cuvintului, acestea doua din urma fiind proprii si majoritátii graiurilor sirbo-croate, precum si altor limbi europene politonice1.
    Vocalismul románese e considerat de B. Havránek si M. Malecki drept-unghiular, deci asemànàtor cu cel bulgar. Pentru a putea prezenta sub forma de dreptunghi sistemul vocalic románese, autorii amintiti conferà diftongilor ea, oa statut monofonematic, asezindu-i in dreptunghiul vocalic la stinga si la dreapta lui a. ín felul acesta, se obtine un sistem vocalic care prezintá cite trei vocale la nivelul celor trei grade de deschidere, cel mai mare grad de deschidere fiind reprezentat prin „vocalele“ ea, a, oa. Chiar dacà conside-
1	Roman Jakobson, Selected Writings, I, Phonological Studies, Haga, 1962, p. 244.