V.	SLAVISTICA PESTE HOTARE
ASPECTE DIN ACTIVITATEA INSTITUTELOR DE STUDII SLAVE DIN SUEDIA $1 NORVEGIA
     Cele mai importante centre scandinave cu traditi, uneori apreciabile ca vechime, atit in dorjieniul studiijor de slavisticà, cit çi al lingvisticii in generai, sìnt universitarie din Uppsala, Lund, Göteborg, Stockholm (Suedia); Copenhaga, Arhus (Danemarca) ; Oslo (Norvegia); Helsinki (finlandaj. O recenta cälfttorje, in octombrie —noiembrie 1967, pe care am fäcut-o in Scandinavia, ca urmare a invitatici de a tine prelegeri de specialitate la citeva din aceste università^, mi-a oferit prilejul sá cunosc únele aspecto ale activitátii lingvistice pe care o desfàçoarà slaviçtii din Göteborg, Oslo, Uppsala §i Lund.
.....Trebuie subliniat cä viaÇa stiinÇificâ, aproape în întregul ei, este concentrata în jurul
institutelor (echivalent aproximativ al catedrelor noastre universitäre), în cazul de fa^ä a institutelor de studii slave, organisme complexe cu funeri didactice, çtiintifice $i administrative. Spun aceasta, întrucît activitatea de investigale ÿtiinçificà este indisolubil legata de cea de predare a disciplinelor de specialitate $i, spre deosebire de situala de la noi, nu exista., cel pu^in în domeniul filologici çi al lingvisticii, institute profilate exclusiv în directa cercetärii. Intreaga activitate a institutelor este condusâ de un director (prefekt, în jimba suedezä), funere pe care o define profesorul titular, prezenta în cadrul unuia si aceluiasi institut a mai multi profesori (explicabilä, de ex., prin atingerea unei anumite limite de vìrstà) fiind considerata o excepte. Colaboratorii directorului sìnt, ìn ordinea descrescindä a func^iilor, preceptorii çi docenti, lectorii universitari §i lectorii sträini, asistenfii çi ama-nuensii (preparatorii, in terminologia noasträ).
     Primul institut de studii slave cu care am avut prilejul sä iau contact este cel de la Universitatea din Goteborg, unul din cele mai mari orase ale Suediei ( Slaviska Institutionen vid. Göteborgs Universitet). Institutul este condus de profesorul Gunnar Jacobsson, redactor-çef al publicaÇiei „Scando-Slavica“ (organ al AsociaÇiei slaviçtilor $i baltologilor scandinavi), membru al Comisiei terminologice internationale de pe lîngâ C1S. D-sa ne-a vizitat ^ara în mai multe rînduri, ca participant la lucrärile Colocviului international de fonetica çi fonologie cu tema „Formä si substantä", în septembrie 1965 (cînd a prezentat comunicarea Les affri-quées slaves. Problèmes de forme et substance), $i aie celui de al X-lea Congres international al lingvistilor (Bucureçti, 28 august—2 septembrie 1967). Din ultimele lucrâri aie prof. G. Jacobsson, care s-au impus atentiei cititorului sträin, semnaläm: L’histoire d'un groupe de mots balto-slaves, Göteborg, 1958, studiu valoros în care se remarcä aläturi de bogätia materialului faptic, logica unei expuneri clare çi elegante, stäpinirea sigurä a metodelor de cercetare etimologica (v. recenzia publicatâ în SCL, 1959, 4, p. 615 — 620); Razvitie po-njatija vremeni v svete slavjanskogo èasü, în „Scando-Slavica", IV (1958), p. 286—307 (comunicar? prezentatà la cel de al IV-lea Congres international al slaviçtilor, Moscova, 1958) ; Polysemie und semantische Struktur. Betrachtungen anlässlich des slavischen Wortes lëto, în „Scando-Slavica", VI (1960), p. 189—195; Hauch', 'Wort' und 'Gedanke' im Slawischen, ìn Studia Slavica Gunnaro Gunnarsson sexagenario dedicata (din seria Acia Universitatis Upsaliensis, Studia Slavica Upsaliensia, 1, p. 35 — 42); Etimologija i semantika na primere neskol’kich dre-vnerusskich slov, ìn Etimologija, Moscova, 1964, p. 13 — 26; A Rare Variant of thè Name of Smolensk in Old Russian, ìn „Scando-Slavica", X (1964), p. 148 — 153; Zur Frage vom Nominativ als Kasus des direkten Objekts im Slawischen, în Lingua viget. Commentationes Slavicae in honorem V. Kiparsky, Helsinki, 1965, p. 71—82; Pusjkins „Monumentet“ och Alexander-