INFLUENTA LIMBI1 ROMANE ASUPRA LIMBII UCRAfNENE
181
    zentovàty 1° „a freca brinza ìncà o data, spre a elimina tot zerul“ ; 2° (figurat) „a mina intreagà turmà de oi de ici colo, farà nici un rost" — in graiurile transcarpatice. Etimol. : < rom. a jintui (Dzendzelivs'kyj, Nazvy molocn. prod., 86), prin dial. a jàntui<a jintui, cu sui. verbal -ovà-ty, vezi §33.
    zentyc'a l5 ,,zer din lapte de vaca“ — in graiurile transcarpatice (Dzendzelivs'kyj, Atlas Transkarp., h. 170, p.c. 57—60, 90—97, 122—125, 127—131, 149, 152, 154—162, 182, 183, 187, 193) ; 2° ,,zer din lapte de oaie" ; 3° „lichidul alb care ramine dupà facerea urdei de oi“. Sensurile 2° $i 3° — in raioanele Raxiv, T'aciv, Volovec', Velikyj-Bereznyj, Sval'ava $i in alte parti (Dzendzelivs'kyj, ibid.). Figureazà §i in Ukr.-russk.sova/, 449, cu ment. „regio-nalism“,. Etimol. : < rom. jintità < si. (Miklosich, Wanderungen, 11, EWSl., 411, Kaluzniacki, 21, Sàineanu, Istoria, 274, Candrea, 401, Wedkiewicz, Emprunts, 132, Scheludko, 133, Zylko, 97, Petrovici, Jintità. 7—12), prin rom. dial. jàntità. E. Petrovici serie : ,,E posibil ca in graiurile carpatice ucrai-nene $i poloneze, precum $i in slovacà, acest termen sa fi pàstrat incà pe locuri sensul care e astàzi generai in limba romàna" (adicà sensul de ,,zer fiert din care a fost extrasà urda"—E.V.). Aceastà ipotezà este confirmatà de datele recente ale geografiei lingvistice ucrainene (vezi mai sus, sensul 3°). Derivat propriu : zentycnyk (accent?) „consumator de jintità“—in Galitia (Dzendzelivs'kyj, Nazvy moloón. prod., 86), cu suf. -nyk. Vezi §i zentovàty. zérep, vezi zen'àpyn.
    zok „un fel de dans" — in graiurile ucr. de stepà $i in limba rusà meri-dionalà (Dal’, 434). Etimol: < rom. joc < lat. jocus (Candrea, 408, Vasmer, REW, I, 349 fi 429). Var. (in graiurile ruse) : dzok.
    zuràt „judecàtor" —in graiurile transcarpatice (Hrincenko, 493). Etimol. :
<	rom. dial. juràt „consilier popular" — in Transilvania (Candrea, 408, DA,
II,	62).
    zyntovàty, vezi zentovàty.
    Total — 353 de cuvinte. Aseastà cifrà este relativà si, in orice caz, m i ni m à, din motivele aràtate in capitolelc I, § 4 $i V, § 38.
3. CLA SI FICA REA TEMATICA A ! M PRU MUTU RI LOR
    § 36. Clasificate dupà criteriul tematic, de multe ori imprumuturile lexi-cale dintr-o limbà in alta oferà o imagine sugestivà asupra domeniilor, pro-portiilor si caracterului relatiilor materiale $i spirituale dintre popoarele invecinate respective. Astfel, dacà sìnt priviti comparativ, termenii ucraineni de origine romàneascà nu prezintà in genere nimic deosebit $i, mai ales, nimic surprinzàtor fatà de imprumuturile pe care §i le fac de obicei reciproc vorbito-rii de limbi diferite ajunsi in contact nemijlocit. Vom intilni in listele de mai jos citeva cuvinte referitoare la raporturile de rudenie si afinitate, la relatiile sociai-economice, la meserii, la hranà si imlràcàminte, citeva denumiri de obiecte casnice si gospodàresti, citiva termeni referitori la regnul vegetai fi la cel animai, termeni etnografici, cuvinte referitoare la sànàtate si boalà, imprumu-uri afective, apelative toponimice £.a. Cuvintele din categoriile semantice amin-